Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Parlamentul a încălcat două decizii ale Curții Constituționale

Parlamentul a încălcat două decizii ale Curții Constituționale

Camera Deputaților a votat acordarea de pensii speciale pentru aleșii locali, deși privilegiile fuseseră declarate neconstituționale în două rânduri de Curtea Constituțională.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 15.07.2018 - 21:46

Noul Cod administrativ a fost aprobat săptămâna trecută de Camera Deputaților cu 175 de voturi pentru, 33 împotrivă și 15 abțineri. Voturile pentru au provenit din partea PSD, ALDE și UDMR cărora li s-au alăturat șapte parlamentari PNL.

Printre articolele strecurate în actului normativ, se numără unul potrivit căruia aleșii locali - primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene - vor beneficia de pensie specială dacă îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare. Vor fi luate în calcul persoanele alese începând cu anul 1992. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Pensia specială se cumulează cu orice alt tip de venit, inclusiv pensia normală, și se plătește din bugetul ministerului responsabil cu administrația publică.

Aceste prevederi sunt preluate, aproape cuvânt cu cuvânt, din alte două acte normative respinse de Curtea Constituțională (CCR). Astfel, la finalul anului 2015, Senatul a aprobat mai multe amendamente la statutul aleșilor locali, introducând pensiile speciale, la propunerea PSD, ALDE și UDMR. Articolul care prevede introducerea pensiilor este aproape identic cu cel din Codul Administrativ actual. Singura diferență majoră este că noul Cod Administrativ introduce o limită pentru aplicarea legii – anul 1992.

 

470 de milioane de lei, alocați ilegal

Guvernul Dacian Cioloș a atacat proiectul al Curtea Constituțională (CCR), reclamând, printre altele, faptul că parlamentarii nu au respectat prevederile legale privind precizarea sursei de finanțare. Potrivit estimărilor Guvernului Cioloș, efortul bugetar ar fi fost de 470 de milioane de lei anul, iar de lege ar fi beneficiat peste 16.000 de persoane. În ianuarie 2016, CCR a decis că legea este neconstituțională. În motivare, magistrații au reclamat faptul că inițiatorii au indicat doar la modul general ca pensiile să fie suportate de bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării. ”Sursa de finanțare indicată trebuie să fie în mod real aptă să acopere cheltuiala în condițiile legii bugetare anuale. Prin urmare, textul constituțional se referă la caracterul obiectiv și efectiv al sursei de finanțare și operează cu elemente de certitudine și previzibilitate bugetară, pentru că, în caz contrar, și-ar pierde rațiunea existenței sale normative și, în mod evident, ar exprima un truism, anume că orice cheltuială bugetară se suportă din bugetul de stat”,  au explicat magistrații CCR (Decizia 22/2016).

 Prin aceeași decizie, Curtea a statuat faptul că ”pensiile de serviciu” se acordă  ”persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupației sau calificării își formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate și sunt nevoite să se supună unor exigențe inerente carierei profesionale asumate atât pe plan profesional, cât și personal”. ”Or, nu se poate susține că o persoană care deține calitatea de ales local își formează o carieră profesională în această funcție; așadar, aleșii locali nu reprezintă o categorie socioprofesională care să urmărească dezvoltarea unei cariere ca ales local, ci ei sunt aleși în cadrul unității administrativ-teritoriale respective pentru a gestiona problemele comunității locale”, afirmă judecătorii CCR.

 

Prima încălcare a deciziei CCR

 „Prin acordarea acestei indemnizații numai unor aleși locali (primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene), legiuitorul a încălcat art.16 alin.(1) din Constituție, stabilind un tratament juridic diferențiat în cadrul aceleiași subcategorii juridice.  Așadar, dacă legiuitorul opta pentru acordarea unei prestații sub forma indemnizației, acesta trebuia să o acorde întregii subcategorii a aleșilor locali, nu numai unei părți a acesteia”, au mai afirmat judecătorii CCR.

Cu toate acestea, în vara anului 2016, parlamentarii PSD, ALDE și UDMR au revotat un proiect de lege similar. Guvernul Cioloș a contestat, din nou legea, iar în septembrie 2016, CCR a decis, din nou, că legea este neconstituțională, reluând argumentele din prima decizie. În plus, CCR atrage atenția asupra ilegalității comise de Parlament, prin revotarea unui proiect deja declarat neconstituțional. ”În jurisprudența sa, Curtea a statuat că adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curții Constituționale, prin care se tinde la păstrarea soluțiilor legislative afectate de vicii de neconstituționalitate, încalcă Legea fundamentală”, se afirmă în motivarea CCR (Decizia 581/2016).

 

Presiunea aleșilor locali 

Acum, parlamentarii majorității au făcut, din nou,  exact ceea ce CCR le-a cerut explicit să nu facă – au aprobat prin lege norme contrare unei decizii a CCR. Și aceasta în urma solicitărilor aleșilor locali, deranjați că nu au pensii speciale, așa cum au parlamentarii.

Or, articolele introduse în noul Cod administrativ sunt identice ca și conținut cu cele din 2016 și aproape identice ca formă, cu mici diferențe. La fel ca în 2016, sursa de finanțare nu este indicată concret. Legea prevede doar că solicitările se depun la ”ministerul cu atribuții în domeniul administrației” și că modul de aplicare a legii se stabilește prin norme metodologice aprobate de Guvern. De altfel, chiar Marcel Ciolacu, șeful Comisiei speciale pentru Cod Administrativ se referă la un calcul care ”urmează să fie făcut” de Ministerul Finanțelor. De asemenea, nu s-a ținut seama de distincția făcută de CCR în privința categoriilor socioprofesionale care pot primi pensii speciale. Și prin noua lege, pensiile de serviciu sunt acordate numai anumitor categorii de aleși locali – primari, vicepremari, președinți sau vicepreședinți de CJ.  

Codul Administrativ a fost contestat la CCR de USR, PMP și câțiva parlamentari PNL.

 

PSD către Iohannis: Deciziile CCR se execută

În timp ce ignorau două decizii ale CCR, liderii PSD nu s-au întrecut să îl acuze pe președintele Klaus Iohannis de sfidarea Curții. Și aceasta pentru că șeful statului a avut nevoie de o lună de gândire pentru a pune în aplicare decizia CCR din 7 iunie privind revocarea Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA. ”Deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii – ele se execută, nu se discută!”, se afirmă într-un comunicat al PSD, publicat pe 12 iunie. ”Mai mult decât atât, Curtea Constituțională este singura instituție abilitată să stabilească interpretarea corectă a Legii fundamentale. Nimeni altcineva, nici președintele, nici altă autoritate a statului și nici măcar societatea civilă, nu are dreptul să se substituie autorității CCR pentru a da verdicte cu privire la respectarea Constituției României”, menționează sursa citată.

Pe 25 iunie, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat că nu este exclusă declanşarea procedurii de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis, spunânând că acesata a întârziat nepermis de mult cu decizia privind revocarea procurorului şef al DNA. ”A stat neconstituţional şi nepermis de mult cu decizia. Jocul ăsta cu <> este bătaie de joc la adresa Curţii Constituţionale”, a declarat Liviu Dragnea.

Comentarii

loading...