“Succesul completării mecanismului MCV în anul 2022 trebuie completat, anul acesta, cu aderarea binemeritată la Schengen”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului a făcut această precizare în ziua de 17 ianuarie 2023, în discursul rostit în fața ambasadorilor străini acreditați la București. Întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România s-a desfășurat la Palatul Cotroceni.
“Locul României și al cetățenilor săi este în Schengen”, a precizat șeful statului. Președintele Iohannis a făcut această subliniere după ce a salutat faptul că, în prima jumătate a anului 2023, țara care deține Președinția Consiliului UE este Suedia. Țara care deține această poziție are un rol important în stabilirea agendei Consiliului JAI (Justiție – Afaceri Interne). Prima reuniune ordinară a Consiliului JAI este în martie 2023.
La ultima reuniune JAI, din decembrie 2022, două țări au votat împotriva primirii României și a Bulgariei în Schengen. Cele două țări care au exprimat veto au fost Ungaria și Olanda. Olanda a motivat că ar fi dorit intrarea României în Schengen, dar că a votat împotrivă doar pentru că a fost obligată să acorde un vot comun, “la pachet”, pentru România și pentru Bulgaria. În schimb, Croația, a cărei situație a fost analizată separat, a fost primită în Schengen.
Un pas înainte pentru aderarea la Schengen a fost încetarea MCV
În privința MCV, monitorizarea asupra României a luat sfârșit în anul 2022. Chestiunea MCV era unul dintre obstacolele invocate de Olanda împotriva primirii României în Schengen. Principalul merit pentru încetarea MCV asupra României ar reveni Ministerului Justiției. Acest lucru a fost punctat inclusiv de Marcel Ciolacu, președintele PSD și al Camerei Deputaților. “Există o performanță la nivelul Ministerului Justiției, am scăpat de MCV”, a declarat Ciolacu. Observația liderului PSD este cu atât mai importantă cu cât ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, face parte din PNL.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
