O nouă dovadă a grabei PSD de a pune cât mai repede pe butuci lupta anticorupție a fost oferită chiar ieri: ordinea de zi a Comisiei juridice a Camerei a fost suplimentată cu 22 de proiecte de modificare a Codului Penal, Codului de Procedură Penală și Statutului judecătorilor și procurorilor.
Deloc întâmplător, pe listă figurează și propunerea legislativă privind dezincriminarea conflictului de interese, măsură de care ar beneficia atât premierul Victor Ponta, cât și alți zeci, dacă nu chiar sute, de parlamentari (vezi cererea de ieri a Parchetului General).
Ca urmare a protestelor magistraților (președintele Curții Supreme, Livia Stanciu, și președintele CSM, Marius Tudose, au fost prezenți la ședință), deputații au acceptat amânarea cu o săptămână a luării unor decizii. Reprezentanții magistraților au cerut deputaților măcar două săptămâni pentru a putea formula puncte de vedere la toate proiectele și pentru a vedea care sunt și opiniile Parchetului General și ale Ministerului Justiției. „Eu cred că sunteți capabili să dați un punct de vedere într-o săptămână așa cum sunteți capabili să răspundeți la o declarație politică în câteva ore“, a fost replica deputatului PSD Marius Manolache, fin al lui Victor Ponta.
„România liberă“ vă prezintă câteva dintre modificările pe care Ponta și aliații le doresc operate în legile penale:
Dezincriminarea conflictului de interese. Pe lângă redenumirea infracțiunii (în „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane“), inițiatorii de la PSD, UDMR și PC-PLR vor introducerea unei noi excepții astfel încât fapta să nu se refere la „ocuparea de către o persoană a unei funcții indiferent în ce modalitate și sub ce formă se realizează aceasta“.
Măsuri preventive doar cu indicii temeinice. La propunerea a trei senatori PSD și PC, măsurile preventive – reținerea, arestarea preventivă, arestul la domiciliu sau controlul judiciar – ar urma să fie luate doar dacă există „probe sau indicii temeinice“ că a fost săvârșită o infracțiune, nemaifiind suficientă „suspiciunea rezonabilă“ că a fost comisă o infracțiune.
Închisoare pentru cei care dezvăluie informații. Senatorul PSD Șerban Nicolae ar dori ca dezvăluirea de informații din cauzele penale aflate în curs de cercetare să se pedepsească cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, respectiv de la 2 la 5 ani dacă fapta este săvârșită de un judecător sau un reprezentant al organului de urmărire penală.
Eliminarea cătușelor și a arestului preventiv. Tot senatorul PSD Șerban Nicolae a propus ca arestații care nu au comis fapte cu violență să nu mai fie încătușați. De asemenea, în locul arestului preventiv ar urma să existe arest la domiciliu și arest sever, acesta din urmă neaplicându-se persoanelor suspectate de corupție.
Urgentarea eliberării condiționate. Tot PSD (via deputatul Daniel Bărbulescu) vrea să se stabilească termene stricte la soluționarea cererilor de eliberare condiționată, pe motiv că sunt multe cazurile în care, după aprobarea cererilor, punerea efectivă în libertate s-a petrecut după luni de zile.
Amânarea executării pedepselor. Deputatul PSD Haralambie Vochițoiu a propus ca hotărârile instanțelor penale să devină executorii doar după redactarea și motivarea deciziilor definitive. Evident, în intervalul dintre pronunțarea condamnării și redactarea deciziei, condamnații ar putea liniștiți să-și piardă urma.
Mica“ grațiere. Senatorul PC Cristiana Anghel a propus grațierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la 2 ani inclusiv, a pedepselor complementare ale acestora și a pedepselor cu amenda. Pedepsele peste 2 ani, ar urma să fie și ele semnificativ reduse: cu o treime cele între 2 și 5 ani (inclusiv) și cu o pătrime cele între 5 și 8 ani.
Reinterpretarea vechiului Cod Penal. La propunerea ministrului UNPR Eugen Nicolicea s-ar preciza expres că, în noul Cod Penal, parlamentarii și președintele sunt incluși în categoria funcționarilor publici. După cum a arătat Consiliul Legislativ, s-ar accepta, implicit, ideea că pe vechiul Cod Penal, aflat în vigoare până la 1 februarie 2014, aceștia nu erau în categoria funcționarilor publici.
Acțiune în regres împotriva magistraților. 44 de parlamentari de la toate partidele vor ca statul să fie obligat să se îndrepte cu acțiuni în despăgubiri „împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii“.
