Preşedintele şi-a prezentat Strategia Naţională de Apărare. Iohannis i-a criticat pe parlamentarii care nu lasă Justiţia să-şi facă treaba

Klaus Iohannis: Una dintre primele mele promisiuni a fost că voi prezenta în termen de şase luni Strategia Naţională de Apărare a Ţării. Am ţinut ca Strategia să fie gată la timp pentru a respecta legea, o promisiune şi pentru a oferi ţării o asmenea Strategia. În cele şase luni au fost consultări cu oameni politici, cu oameni specializaţi.

Share

Paul Filimon 0 comentarii

Actualizat: 12.10.2020 - 10:46

Klaus Iohannis, preşedintele României, a prezentat, luni,  în plenul Parlamentului Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, intitulată "O Românie puternică în Europa şi în lume", este structurată pe patru capitole: "Definirea intereselor şi obiectivelor naţionale de securitate", "Evaluarea mediului internaţional de securitate", "Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi", "Direcţii de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României".

Klaus Iohannis:  Una dintre primele mele promisiuni a fost că voi prezenta în termen de şase luni Strategia Naţională de Apărare a Ţării. Am ţinut ca Strategia să fie gată la timp pentru a respecta legea, o promisiune şi pentru a oferi ţării o asmenea Strategia. În cele şase luni au fost consultări cu oameni politici, cu oameni specializaţi.

Klaus Iohannis: Strategia Națională de Apărare revine în obligația președintelui României. Acest document nu este și nu trebuie să fie un act de voință din partea unei persoane sau a unor instituții. Este mult mai mult, este o declarație pe care România o va face. Strategia Națională de Apărare își propune să raspunda unor nevoi și asteptări care privesc statul, societatea și cetățeanul. Societatea noastră are nevoie de o Strategie Naţională de Apărare pentru a răspunde realităţilor vremeii. Este necesar contruirea unui cadru legislativ pentru a introduce concepte clare pe care se pot construi strategii ulterioare.

Klaus Iohannis:  România puternică în Europa și în lume - acesta este viitorul pe care îl construim și viziunea pe care am întemeiat Strategia Națională de Apărare. România puternică este o națiune de cetățeni, ale căror drepturi și libertăți sunt apărate. Un stat puternic își respectă și protejează cetățenii. Nu întâmplător am inclus printre interesele naționale de securitate «protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor cetățenilor și garantarea siguranței lor». România este puternică dacă instituțiile democratice sunt puternice și dacă cetățenii noștri se simt reprezentați și serviți de ele. Oriunde s-ar afla ei, cetățenii României trebuie să aibă experiența că autoritățile au grijă de ei, că sunt capabile să le asigure securitatea în țară sau să le ofere garanții juridice și protecție diplomatică în străinătate. 

Klaus Iohannis O Românie puternică știe să-și protejeze valorile, bunurile naționale și resursele și să apere acele lucruri care o fac unică. Prezervarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural, precum și încurajarea responsabilă a domeniilor de excelență, ca modalități de promovare a propriei identități, reprezintă obiective naționale de securitate. România puternică înseamnă și un stat care contribuie la democrație și libertate, la menținerea securității colective împreună cu aliații săi. Înseamnă o țară credibilă într-un context delicat, în care au fost puse la îndoială principii de drept internațional ce păreau deja consacrate.

Klaus Iohannis:  Evoluțiile din regiune au readus în atenție îndeplinirea misiunii fundamentale a NATO, aceea de apărare colectivă. Astăzi securitatea națională nu mai poate fi asigurată individual de niciun stat. Evenimentele recente din regiune, dar și creșterea impactului unor amenințări precum cele cibernetice sau terorismul, ne-au demonstrat că securitatea nu e un dat de la sine înțeles și că trebuie să investim în ea încredere, resurse și credibilitate. Consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, întărirea profilului României în NATO și UE, aprofundarea cooperării cu statele vecine și cu cele din flancul estic al NATO și intensificarea cooperării regionale se numără printre obiectivele naționale de securitate pe care Strategia le afirmă. Garantul principal al securității României este Alianța Nord-Atlantică

Klaus Iohannis:  Angajamentul tuturor partidelor puternice de a crește bugetul pentru apărare la 2% până în 2017 arată că România înțelege să fie nu doar beneficiar de securitate, ci și furnizor. Pornind de la schimbările de paradigma la nivel global, de la evaluarea amenințărilor, riscurilor, Strategia aduce câteva noutăți. Ea operează cu un concept de securitate națională extinsă, în acord cu perceptele europene.

Klaus Iohannis:  Securitatea nu mai poate fi separată de stabilitatea financiar bugetară, de existența unor sisteme publice funcționale, de capacitatea de a răspunde la problemele de mediului. Acum este momentu să construim consens politic în jurul acestor probleme, care să producă reformă.

Klaus Iohannis:  Strategia vrea şi îşi propune o abordare integrată - de ordine publică, de informații, contrainformații, securitate, dimensiunea economică și energetică, cea diplomatică, dimensiunea educațională, sănătate, socială și demografică. A venit momentul să lăsăm deoparte practică documentelor stufoase care rămân în sertare necitite și neaplicate. Strategia trebuie urmată de alte documente fundamentale, de la Cartea Albă a Apărării la altele. Un rol vital îl va avea planificarea integrată. Insist asupra acestui accent: Cooperarea interinstituțională. România nu-și poate permite că fircare instituție să aibă propria planificare, fără o concepție unitară la nivel național.

Klaus Iohannis:  Documentul înaintat vizează perioadă mandatului meu. În față amenințărilor actuale există un singur răspuns: continuitate. În angajamentele în plan extern, în procesul de întărire a statului de drept. Strategia acoperă perioadă în care vom marca centenarul Unirii și preluarea președinției a Uniunii Europene.

Klaus Iohannis: Nu sunt foarte mulțumit de toate rezultatele. Nu același lucru îl pot spune despre votul prin corespondența. În ciuda angajamentului public, nu constat o voința politică a majorității. Nici în privință încuviințării cererilor justiției lucrurile nu stau mai bine. Dimpotrivă. Marele păcat al ultimilor 25 a fost confuzia între persoane și funcții.

Klaus IohannisCând vin în față dvs și spun că Parlamentul trebuie să lase Justiția să-și facă treabă, nu o fac în nume propriu. O fac în calitate de Președinte. Comportamentul fiecăruia dintre noi implică o țara întreagă, imaginea ei în Europa și în lume, iar fiecare gest are consecințe și impact publice.

Comentarii