Trimis în judecată, social-democratul Liviu Dragnea nu dă nici un semn că ar vrea să plece din Guvern şi din conducerea PSD. La rândul său, liberalul Varujan Vosganian a renunţat la funcţia de ministru, dar nu şi la cele de senator şi de vicepreşedinte al PNL. Cazurile celor doi nu sunt însă singulare. Toate partidele politice au în prima linie mai multe personaje trimise în judecată sau urmărite penal.
În afara mai recentelor cazuri ale lui Liviu Dragnea şi Varujan Vosganian, merită subliniat cel al lui Adrian Năstase, pentru care social-democraţii păstrează funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al PSD. „Funcţia i-a aparţinut domnului Adrian Năstase şi nu facem alegeri pentru această funcţie până când domnul Năstase va avea din nou drepturile electorale şi va putea candida din nou“, a explicat şeful PSD, Victor Ponta. În plus, acesta a arătat că, de acum înainte, Năstase va fi invitat permanent la şedinţele Biroului Naţional al PSD, alături de ceilalţi foşti preşedinţi ai partidului.
Toate formaţiunile politice – fie ele la putere, fie în opoziţie – au însă oameni cu probleme de integritate care nu numai că nu au fost sancţionaţi şi forţaţi să facă un pas în spate, dar chiar au fost reconfirmaţi în funcţii de conducere la nivel local şi central.
Sociologul Mircea Kivu consideră că se întâmplă acest lucru deoarece electoratul nu sancţionează partidele care menţin în prima linie politicieni cu probleme de integritate. „Electoratul ar trebui să sancţioneze astfel de gesturi şi, atunci, partidele nu şi-ar mai putea permite“, explică Kivu, arătând că o parte dintre alegători merg pe ideea „acesta e hoţ, dar măcar e deştept“. „Partidele se gândesc că, pentru electoratul lor, personajele respective, deşi condamnate sau trimise în judecată, reprezintă încă un capital electoral. Să ne amintim că Adrian Năstase a fost ales cu o majoritate foarte mare în colegiul în care a candidat deşi era inculpat în mai multe dosare şi se ştia bine situaţia lui“, mai explică sociologul.
PSD: Năstase, Oprişan, Dragnea
Într-una din funcţiile de vicepreşedinte al PSD îl găsim pe baronul Marian Oprişan, unul dintre politicienii cu dosare vechi. Mai precis, au trecut şapte ani de când dosarul „Căprioara“ se află în instanţă, plimbându-se între Judecătoria Focşani, Tribunalul Vrancea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul Cluj şi Judecătoria Cluj-Napoca, cu „devieri“ pe la Curtea Constituţională, ca urmare a invocării unor excepţii de neconstituţionalitate. Urmărirea penală a lui Oprişan a început în noiembrie 2005, el fiind trimis în judecată sub acuzaţiile de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals şi uz de fals. Potrivit procurorilor, prejudiciul creat ar depăşi 2 milioane de euro. Următorul termen de judecată a fost stabilit pentru 31 octombrie. Oprişan este vicepreşedinte al PSD la nivel central, şeful PSD Vrancea şi preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.
O funcţie şi mai importantă, de preşedinte executiv, ocupă în PSD Liviu Dragnea (vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale în Cabinetul Ponta). Faţă de Oprişan, Dragnea este încă la începutul bătăliei cu justiţia, fiind trimis în judecată de doar trei zile. Procurorii DNA îl acuză că şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa pentru a creşte în mod artificial numărul celor prezenţi la referendumul din 2012. Mai precis, ar fi constituit un sistem naţional de influenţă pentru a determina autorităţile publice centrale, judeţene şi locale să exercite presiuni asupra preşedinţilor birourilor electorale şi a membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot şi pentru introducerea în urne a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători. Primul termen de judecată a fost stabilit peste mai bine de patru luni (18 februarie 2014).
PNL: Fenechiu, Vosganian, Chiuariu, Silaghi
În ceea ce priveşte Biroul Politic Naţional al PNL, cel mai grav caz este cel al lui Relu Fenechiu, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul“ (a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, iar prejudiciul a fost estimat la 6,3 milioane lei). La pronunţarea sentinţei, acesta a demisionat vrând-nevrând din funcţia de ministru al Transporturilor, dar nu şi din funcţiile deţinute în PNL. Decizia instanţei nu este definitivă. După pronunţarea judecătorilor, Fenechiu a fost reconfirmat la şefia PNL Iaşi, iar pierderea funcţiei deţinute la nivel central nici măcar nu s-a pus în discuţie.
Dacă nimeni nu a ridicat problema sancţionării lui Fenechiu, cu atât mai puţine griji au să-şi facă colegii acestuia, Tudor Chiuariu, Varujan Vosganian şi Ovidiu Silaghi. Primul, trimis în judecată în decembrie 2010, alături de ex-ministrul Zsolt Nagy, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, a fost achitat în prima instanţă. Dosarul (în care este vorba de trecerea frauduloasă a unui imobil de pe Calea Victoriei din patrimoniul Poştei Române în cel al unei firme private, cu un prejudiciu estimat la peste 8,6 milioane euro) se judecă acum în recurs.
Chiuariu a fost singurul achitat, în condiţiile în care fostul director general al Poştei Române Mihai Toader a primit şase ani de închisoare cu executare, iar udemeristul Zsolt Nagy, trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare. Chiuariu este vicepreşedinte executiv al PNL cu atribuţii în afaceri constituţionale, politici legislative, drepturi şi libertăţi fundamentale.
În ceea ce-l priveşte pe Ovidiu Silaghi, vicepreşedinte executiv al PNL cu atribuţii în relaţiile externe, este binecunoscut faptul că liberalii nu doar că nu i-au aplicat vreo sancţiune pe linie de partid, dar l-au trimis să reprezinte România în Parlamentul European. Silaghi, împotriva căruia DNA a început urmărirea penală (sub acuzaţia de trafic de influenţă), a preluat unul din cele două mandate de eurodeputat devenite vacante după ce Cristian Buşoi şi Ramona Mănescu au fost numiţi şef al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi, respectiv, ministru al Transporturilor.
Cât despre Varujan Vosganian, vicepreşedinte executiv al PNL cu atribuţii privind programele şi politicile sectoriale, acesta şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Economiei, dar nu şi din Senat, astfel că a fost apărat de colegii senatori în faţa procurorilor (reamintim că Senatul a respins luni cererea de avizare a începerii urmăririi penale). Vosganian este acuzat, alături de ex-ministrul PDL Adriean Videanu, de complot şi subminarea economiei naţionale (ar fi aprobat şi susţinut în Guvern acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae, ceea ce ar fi dus la un prejudiciu de circa 130 milioane de dolari).
PDL: Oltean
Procurorii anticorupţie au anunţat începerea urmăririi penale a vicepreşedintelui PDL Ioan Oltean în 12 septembrie, sub acuzaţia că şi-ar fi folosit funcţiile deţinute în partid pentru a exercita influenţă asupra vicepreşedintelui CJ Bistriţa-Năsăud şi asupra unor demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Economiei pentru ca licitaţiile să fie câştigate de anumite firme, iar primăriile conduse de democrat-liberali să primească fonduri pentru diferite proiecte. Oltean, care este şef al PDL Bistriţa-Năsăud din 1994, e cercetat şi pentru favorizarea infractorului, deoarece ar fi anunţat două persoane că urmează a fi efectuate percheziţii la domiciliile lor. După anunţul DNA, europarlamentarul Monica Macovei i-a cerut public lui Ioan Oltean să-şi prezinte demisia. Nu s-a întâmplat acest lucru, iar actuala conducere a PDL nu a luat în discuţie posibilitatea sancţionării pe linie de partid a lui Ioan Oltean.
Şi asupra altor membri ai actualului Birou Permanent Naţional al PDL au planat suspiciuni de corupţie, dar au fost scoşi de sub urmărire penală. Este vorba, de pildă, de primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, cercetat pentru acordarea unor subvenţii pentru transportul local.
UDMR: Borboly, Mate, Borbely
Borboly Csaba, preşedinte al CJ Harghita, şef al Consiliului Naţional al Primarilor şi Consilierilor UDMR şi membru al Prezidiului Uniunii, a fost trimis în judecată pe 16 septembrie, de către procurorii DNA Târgu Mureş, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi denunţare calomnioasă. Potrivit rechizitoriului, Borboly ar fi dispus, în calitatea sa de preşedinte al CJ Harghita, în mod nelegal şi nejustificat, decontarea a peste 1,8 milioane lei în favoarea unei firme care câştigase o licitaţie pentru lucrări de reabilitare a unui drum judeţean. Anterior trimiterii în judecată, Borboly a avut interdicţie, timp de 30 de zile, să exercite funcţia de şef al CJ Harghita şi a fost la un pas de arestare preventivă (Curtea de Apel Târgu Mureş a respins propunerea DNA, în 14 mai 2013).
Un alt membru al Prezidiului UDMR, Mate Andras-Levente (lider al grupului Uniunii din Camera Deputaţilor), a fost şi el trimis în judecată, în 18 septembrie, sub acuzaţia de conflict de interese, după ce şi-a angajat ilegal soţia la biroul său parlamentar.
La rândul său, vicepreşedintele politic al UDMR, ex-ministrul Laszlo Borbely, a scăpat de urmărire penală la fel ca Varujan Vosganian. Mai precis, în aprilie 2012, DNA a cerut Camerei Deputaţilor avizarea începerii urmăririi penale, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere, iar în septembrie 2012, deputaţii au respins cererea procurorilor.
