Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Aleșii schimbă regulile, dar Șova rămâne cu imunitatea

La cinci zile de la respingerea cererii DNA în cazul Șova, senatorii puterii au avut o revelație: articolul din propriul Regulament în baza căruia ex-ministrul PSD al Transporturilor a scăpat de reținere și arest preventiv este neconstituțional.

Share

Andreea Nicolae 0 comentarii

Actualizat: 01.04.2015 - 00:04

 

La cinci zile de la respingerea cererii DNA în cazul Șova, senatorii puterii au avut o revelație: articolul din propriul Regulament în baza căruia ex-ministrul PSD al Transporturilor a scăpat de reținere și arest preventiv este neconstituțional. La fel este și articolul din Statutul senatorilor și deputaților referitor la majoritatea necesară pentru aprobarea solicitărilor procurorilor, așa că cele două acte normative vor fi modificate de urgență. Adică, înainte de 8 aprilie, dată la care Curtea Constituțională va dezbate cele trei sesizări formulate de Președinție, CSM și PNL după votul în cazul Șova.

Decizii-fulger

După ce PSD și PNL s-au întrecut, în ședința de plen de luni, să propună modificarea Regulamentului Senatului, comisia de specia­litate nu a mai stat pe gânduri și, ieri dimineață, a decis: în art. 173 din Regulament, majoritatea absolută (jumătate plus unu din numărul total al aleșilor) necesară pentru aprobarea cererilor procurorilor va fi înlocuită cu majoritatea simplă (jumătate plus unu din numărul celor prezenți). Tot ieri, modificarea a fost aprobată în plen, cu un singur vot „împotrivă“ și o abținere.

Tot pe repede-înainte, cele două Camere ale Parlamentului se întrunesc, astăzi, în ședință comună pentru a opera aceeași modificare în Legea nr. 96/2006 privind Statutul senatorilor și deputaților.

Intențiile și graba aleșilor ar fi lăudabile dacă nu ar fi apărut în contextul respingerii cererii DNA de încuviințare a reținerii și arestării preventive a lui Dan Șova. Și dacă nu ar fi rămas fără răspuns mai multe întrebări importante. Una dintre ele: de ce au așteptat aleșii aproape șapte ani pentru a ține seama de decizia Curții Constituționale nr. 990/2008, care spunea că trebuie să fie o majoritate simplă pentru aprobarea cererilor procurorilor? Și, cum de nu știau de hibele propriului Statut și ale Regulamentelor și pe 25 martie, când Călin Popescu Tăriceanu s-a bazat pe respectivul articol neconstituțional pentru a decide că solicitarea DNA a fost respinsă? Și mai ales de ce, dacă tot vor să repună lucrurile în ordine, senatorii puterii nu au acceptat reinterpretarea votului din 25 martie, așa cum a cerut ieri PNL, astfel încât să se considere că a fost aprobată cererea DNA?

Pentru imagine sau dintr-un calcul pragmatic?

Propunerea ca Regulamentul Senatului să fie pus în acord cu Legea fundamentală și cu deciziile Curții Constituționale a fost făcută întâi, în ședința de luni, de liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu. Potrivit surselor parlamentare, tatăl socru ar fi aflat că liberalii deciseseră, la grup, să ceară în plen modificarea Regulamentului, așa că a vrut să preia inițiativa și s-a grăbit spre microfonul plenului. În acest fel, PSD ar încerca să-și dreagă imaginea, serios șifonată după episoadele Vosganian, Borbely și, mai ales, Șova.

Surse mai pesimiste invocă însă un alt scenariu posibil: puterea s-a grăbit să corecteze Regulamentul Senatului și Statutul parlamentarilor pentru a lăsa Curtea Constituțională fără o parte din obiectul celor trei sesizări care vor fi discutate pe 8 aprilie.

În ședința Senatului din 25 martie, Dan Șova a scăpat de arest preventiv după ce solicitarea DNA a primit 79 de voturi „pentru“, 67 „împotrivă“, iar cinci voturi au fost anulate. În contradicție flagrantă cu deciziile Senatului în alte cazuri (Ecaterina Andronescu și Șerban Mihăilescu sunt doar două dintre ele), Tăriceanu a concluzionat că nu au fost suficiente voturi pentru aprobarea cererii procurorilor.  

Citește totul despre:

Comentarii

loading...