Se menţionează de asemenea îngrijorătoarea relaţie dintre DNA şi SRI, care subminează independența judecătorească.
“Întrucât instituțiile UE revin la lucru după vacanța de vară, o problemă critică la orizont este aceea că, în patru luni, România va prezida UE și va conduce Consiliul atunci când va avea loc efectiv Brexit-ul. Dar sistemul de justiție al României are încă un drum lung de parcurs înainte de a se conforma standardelor europene, scrie James Wilson,” notează James Wilson, directorul fondator al AISBL.
România va prelua președinția Uniunii Europene în ianuarie 2019, un pas important pentru un stat care a aderat la UE doar în 2007, iar acest lucru va împinge țara în centrul atenției la Bruxelles, continuă autorul. “Atunci când România a devenit membru al UE, a existat îngrijorarea că nu este pregătită în termenii nivelurilor de corupţie şi a sistemului de justiţie. Din păcate, multe dintre aceste preocupări sunt încă valabile și România rămâne sub supraveghere specială printr-un mecanism de cooperare și verificare (MCV). Țara a fost încurajată în mod activ de către comunitatea internațională să-și continue lupta anti-corupție, fostul șef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Kovesi, câștigând aproape un statut de celebritate în mass-media occidentală, pentru ceea ce au simțit jurnaliştii că munca ei era dificilă. Comunitatea internaţională şi-a neglijat însă datoria de a insista asupra respectării drepturilor omului și a statului de drept în metodele utilizate pentru a continua campania anticorupție necesară.”
Presiunile DNA asupra guvernului, luate în colimator
DNA-ul a fost supus unei evaluări interne, după ce fostul său șef, doamna Kovesi, a fost înregistrată pe o casetă în 2017, încurajând subordonaţii să investigheze activitatea primului ministru și a colegilor săi şi folosind expresia “pune presiune”, în sensul de a produce represalii asupra guvernului în scopul de a-i reduce autoritatea, mai precizează James Wilson. “Acest lucru a fost urmat de dezvăluirile conform cărora doi procurori DNA de rang înalt au obligat în 2015 un martor să fabrice dovezi împotriva fostului deputat Sebastian Gita, proprietar de televiziune, martorul fiind ameninţat că familia lui ar suferi dacă nu va coopera.
Îngrijorare privind rolul ascuns al serviciilor secrete
Există îngrijorări în România – mai precizează sursa citată – cu privire la rolul ascuns al serviciilor de informații în direcționarea urmăririlor penale anticorupție. Serviciul Român de Informații (SRI) efectuează în fiecare an 20.000 de interceptări telefonice în favoarea DNA-ului și inițiază anchete DNA. Dumitru Dumbrava a declarat public că SRI consideră sistemul judiciar ca fiind un “domeniu tactic” al operațiunilor. Atât SRI-ul cât și DNA-ul au fost criticate pentru subminarea independenței judecătorești.
De asemenea, s-a demonstrat că au fost semnate protocoale între Serviciul Român de Informații (SRI) și Curtea Supremă de Justiție și Casație, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii și Baroul Avocaţilor. Aceste protocoale sunt alarmante din punct de vedere al respectării drepturilor omului, al garantării proprietăţii de către Constituție și conflictele de interese. Faptul că Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organismul responsabil cu reglementarea activității judecătorilor și procurorilor, are o relație secretă care scopul de a influența judecătorii să ia decizii în interesul serviciilor de informații și al partenerilor din Direcția Anticorupție (DNA), este inacceptabil pentru orice standard european. Se susține, de asemenea, că protocoalele sunt folosite pentru a ocoli prevederile constituționale în colectarea probelor. Existența unor astfel de protocoale fac dificilă încrederea în sentinenţe sistemului de justiție din România.
Presiunea asupra sistemului judiciar este o altă cauză de alarmă. Marius Iacob, prim adjunctul șefului Direcției Anticorupție (DNA), a declarat public că DNA-ul se ocupă de 300 de dosare în care apar şi magistrați. Dacă luăm în considerare că un dosar poate include doi sau trei magistrați și că un magistrat s-ar putea ocupa de zece cazuri pe an, ceea ce înseamnă că magistrații sunt vulnerabili la presiunile exercitate.
Doar Rusia se află în urma noastră
Un raport recent scris de Emily Barley, Lisi Biggs-Davison și Chris Alderton și publicat de Due Process și CRCE arată că România stă cel mai rău în UE în ceea ce privește încălcarea drepturilor omului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat un total de 272 de încălcări ale drepturilor din 2014 până în 2017. În ceea ce privește tratamentul inuman sau degradant din penitenciare, România se situează în mod sistematic doar în faţa Rusiei în cadrul Consiliului Europei. Pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil în rândul celor 47 de membri ai Consiliului Europei, România se află în urma Rusiei și a Turciei.
104 încălcări constante ale legilor
Condițiile din penitenciare sunt îngrozitoare în România, iar raportul despre abuzurile drepturilor omului şi a mandatelor de arestare în Europa, evidențiază 104 încălcări constatate ale legilor, privind tratamentele inumane sau degradante, majoritatea lor în detenţie. Suprapopularea închisorilor din România a atras multe critici din partea Curții Europene a Drepturilor Omului. Acest lucru este, de asemenea, comentat de raportul „Due Process”: “În România, caz după caz, s-au scos la lumină condiţiile de detenție dezgustătoare, cu invazie de gândaci şi viermi în paturi, instalațiile de igienă inadecvate pentru deținuți, celulele murdare, umede și pline de praf.”
Moartea judecătorului Mustaţă – o alarmă serioasă
Condițiile din instituțiile de detenție au fost dezvăluite atât de presa naţională, cât şi de cea internațională, când directorul spitalului penitenciar Rahova a fost găsit vinovat, patru angajați fiind reținuți, iar alți patru, arestați la domiciliu, acuzați de săvârșirea de violențe împotriva deținuților. Aceastea a fost urmate de moartea fostului judecător Stan Mustaţă. Condamnat la închisoare pentru acuzaţiile de mită şi dus la Jilava a fost supus unui tratament îngrozitor. În ciuda problemelor sale cunoscute la rinichi, el a fost mutat, în mijlocul nopții, de la o închisoare la alta, în timp ce avea vărsături. A murit mai târziu de un atac de cord la spitalul civil “Carol Davila” din București, iar spitalul a informat procurorii despre moartea sa, menţionând că tratamentul anterior a avut consecinţe extrem de grave asupra stării de sănătate. S-a lansat o anchetă și se poate spera doar că raportul final al acesteia ar putea aduce o schimbare reală.
Standardele actuale privind drepturile omului, statul de drept şi independenţa justiţiei nu corespund aşteptărilor
Bineînțeles că trebuie să susținem președinția românească a Consiliului European, dar trebuie să punem sub reflector nu numai campania anti-corupție, atât de necesară, ci și modul în care aceasta este condusă. Standardele actuale privind drepturile omului, statul de drept și independența justiţiei nu corespund așteptărilor noastre pentru un membru al UE, cu atât mai puțin pentru cel al președintelui Consiliului, o instituție absolut crucială a UE de la Bruxelles, încheie scurtul raport James Wilson, directorul fondator al International Foundation for Better Governance, un organism non-guvernamental de la Bruxelles.
(traducere de Marius Ghilezan)
Articolul original în limba engleză
