Comisia Juridică din Senat a amânat din nou, din lipsă de cvorum, discuţia privind raportul pe care senatorii din comisie trebuie să-l dea în ceea ce priveşte solicitarea DNA de ridicare a imunităţii pentru preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. PSD și ALDE au majoritate în Senat și respingerea cererii de urmărire penală ar fi, în mod normal, o formalitate. Însă, social-democrații vor să îl elimine din Guvern pe ministrul Justiției, Tudorel Toader și pentru asta au nevoie de sprijinul ALDE. Postul de la Justiție revine, oficial, PSD dar Tudorel Toader a fost propus de Călin Popescu Tăriceanu care s-a opus, cel puțin până acum, remanierii acestuia.
Oficial, senatorii din Comisia juridică au alte priorități. „Nu e nimic subit. Dacă vă uitaţi pe ordinea de zi a comisiilor din Senat, o să vedeţi că ele se desfăşoară în acelaşi timp de foarte multe ori şi mulţi membri din Comisia Juridică sunt membri şi în alte comisii. Pur şi simplu despre asta a fost vorba. Nu e o prezenţă obligatorie, fiecare decide la ce comisie merge, în funcţie de priorităţi. Dacă au fost alte comisii la care trebuiau să meargă colegii mei, au decis să meargă”, a spus președintele Comisiei juridice Robert Cazanciuc (PSD).
Explicații oficiale
Întrebat dacă votul privind solicitatea DNA în privinţa preşedintelui Senatului nu este o prioritate pentru Comisia Juridică, Robert Cazanciuc a răspuns: „De ce ar fi o prioritate acest raport? Trebuie să punem în primul rând dosarele penale sau ceea ce aşteaptă oamenii de la noi, diverse acte normative care să le reglementeze viaţa? Deci dosarul penal este prioritatea comisiei juridice? Cred că prioritare sunt legile aşteptate de cetăţeni din partea noastră care să le facă viaţa mai bună”.
Întrebat dacă va exista un raport al Comisiei Juridice privind situaţia lui Tăriceanu înainte de începerea campaniei electorale, preşedintele acestei comisii a spus că discuţia pe acest subiect va avea loc „la proxima şedinţă a Comisiei juridice” şi că această şedinţă ar putea avea loc miercuri, dacă va exista cvorum.
Cererea DNA de urmărire penală a fost trimisă Senatului pe 7 noiembrie 2018 dar discutarea acesteia a fost amânată de mai multe ori. Biroul permanent al Senatului a discutat, în 12 noiembrie, cererea DNA de ridicare a imunităţii preşedintelui Senatului. Cererea a fost trimisă la Comisia juridică, iar în următoarele 14 zile putea fi studiat dosarul, care are peste 70 de volume şi cuprinde peste 17.000 de pagini. În decembrie anul trecut, Biroul Permanent al Senatului a prelungit termenul de 14 zile cu încă zece zile. Între timp, senatorii au intrat în vacanță și Comisia juridică nu a finalizat raportul.
Amânări repetate
O nouă amânare a fost decisă pe 20 februarie, când preşedintele Comisiei juridice, senatorul PSD Robert Cazanciuc, a susținut că ar trebui prelungit termenul de studiere a dosarului de la DNA prin care se solicită încuviinţarea urmăririi penale, pentru a da posibilitatea să-l vadă şi senatorii care nu sunt membri ai Comisiei juridice.
Pe 11 martie, după o nouă amânare, s-a fixat un nou termen: 2 aprilie. ”Am discutat în cadrul Biroului Permanent, am propus colegilor ca termenul final, să avem un răspuns din partea Comisiei juridice, să fie data de 2 aprilie. Au fost toți colegii de acord, motiv pentru care am considerat că nu mai aveam de ce să mai dezbatem și solicitarea grupului USR. Rămâne ca termenul final să fie 2 aprilie și să avem un răspuns de la Comisie juridică”, a declarat senatorul PSD Claudiu Manda.
Însă, nici noul termen nu a fost respectat. Şi săptămâna trecută membrii Comisiei juridice au părăsit sala de şedinţă, după o oră şi jumătate de discuţii, constatând lipsa existenţei cvorumului. Deşi termenul limită pentru depunerea raportului asupra cererii DNA de începere a urmăririi penale în cazul liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, era data de 2 aprilie, potrivit deciziei conducerii Senatului, şedinţa s-a încheiat fără ca acest subiect să fie dezbătut în şedinţa de marţi.
Acuzațiile DNA și răspunsul lui Tăriceanu
DNA a transmis Senatului, în 7 noiembrie 2018, cererea de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Tăriceanu, acesta apreciind că este un demers politic şi exprimându-şi convingerea că în dosar e vorba de ”multă maculatură”.
Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că a primit, în perioada în care era premier, „foloase materiale” de aproape 800.000 de dolari de o firmă austriacă pentru a interveni pentru închierea unor acte adiţionale la un contract derulat de companie. Suma primită de Tăriceanu reprezenta un comision de 10 la sută din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.