Articolul 57, alineatul 7, din legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor arată că “în interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 90 de zile într-un an”.
Astfel, după desemnarea unui interimar la conducerea DNA, se va relua procedura de numire în funcţie a unui procuror-şef al Direcţiei pentru un mandat întreg.
Potrivit legii în vigoare, propunerea o face ministrul Justiţiei.
“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată în articolul 54, alineat 1, din legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor.
Conform ultimelor modificări ale legii, care nu a intrat în vigoare fiind atacate la CCR; preşedintele este scos din procedura de numire, decizia urmând a fi luată de Secţia pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la propunerea ministrului Justiţiei.
