Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cererea lui Iohannis de reexaminare a Legii statutului magistraților, respinsă de Senat

Senatul, în calitate de for decizional, a respins, cu 75 de voturi "pentru" şi 20 de voturi "împotrivă" cererea de reexaminare formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la legea privind statutul magistraţilor.

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 10.07.2018 - 14:59

Una dintre modificările făcute la finalul anului trecut la această lege de către Comisia specială pentru legile justiţiei a fost aceea că preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt. În forma iniţială a legii, nu era limitat numărul de refuzuri pe care preşedintele le putea formula.

Proiectul de lege va ajunge la promulgare în forma trimisă Parlamentului de către preşedinte.

Luni, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, condusă de către deputatul PSD Eugen Nicolicea a respins cererea de reexaminare, apoi aceasta a fost respinsă de plenul Camerei Deputaţilor, iar marţi, Comisia juridică a Senatului a respins, de asemenea, cererea de reexaminare.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Parlamentului cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Legii 303/204 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Preşedintele precizează că legea transmisă la promulgare ridică probleme, unele dintre modificări fiind, prin ele însele, neclare şi contradictorii, aspect cu consecinţe grave asupra exigenţelor calităţii legii, impuse de legea fundamentală, de natură să genereze un puternic impact negativ asupra bunei funcţionări a sistemului judiciar. De asemenea, prin conţinutul lor normativ, unele dintre reglementări sunt lipsite de coerenţă şi previzibilitate întrucât nu sunt corelate nici cu alte dispoziţii ale legilor ce compun „pachetul legislativ” în materie de reformă în justiţie, putând afecta exigenţele constituţionale în materie de independenţă şi bună funcţionare a sistemului judiciar, subliniază şeful statului.

De asemenea, pe data de 25 martie, Comisia specială care a modificat legile justiţiei a dat raport de admitere pentru Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor şi Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM. Printre cele mai importante modificări la cele două legi se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Cu o zi în urmă, comisia condusă de Florin Iordache a dat raport de adoptare pentru modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională (CCR).

Printre cele mai importante modificări la cele două legi se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii ICCJ şi corelarea prevederii din legea 303/2004 cu legea 317/2004.

Astfel, alineatul (1) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: “Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.

 

Comentarii

loading...