Sesizările USR se referă la modificările aduse legilor 303- privind statutul magistraţilor, 304- privind organizarea judiciară şi 317-privind organizarea CSM.
Juriştii USR au găsit noi motive de neconstituţionalitate faţă de sesizările deja depuse la CCR de ÎCCJ şi PNL pe legile justiţiei.
De exemplu, anunţau cei de la USR, la data depunerii sesizărilor, ÎCCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor justiţiei au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului şi principiului respectării legii, precum şi cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului.
De asemenea, juriştii USR au arătat în sesizare că proiectele încalcă obligaţiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte motivele intrinseci de neconstituţionalitate, USR a contestat în plus faţă de ÎCCJ separarea strictă a carierelor judecătorilor şi procurorilor şi diminuarea atribuţiilor plenului CSM în favoarea secţiilor separate.
„Transferul atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii de la Plen către secţii a fost aspru criticat şi în doctrină, considerându-se că această manevră neconstituţională sporeşte posibilitatea ca deciziile să fie influenţate de factori externi, provenind din sfera politică”, se arată în sesizarea formulată de Uniunea Salvaţi România.
Curtea Constituţională s-a pronunţat deja pe cele trei legi, în urma sesizărilor făcute de ICCJ şi PNL.
În ceea ce priveşte modificările la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, Curtea Constituţională a României a decis că mai multe dispoziţii sunt neconstituţionale şi a cerut redefinirea erorii judiciare şi a relei credinţe, dar şi a gravei neglijenţe.
Legat de modificărilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, CCR a admis parţial criticile de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit însă că nu este nicio problemă de neconstituţionalitate legat de înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea procurorilor şi judecătorilor.
Curtea Constituţională a admis parţial sesizarea de neconstituţionalitate privind modificarea Legii 317 care vizează organizarea CSM. Unul dintre textele declarate neconstituţionale se referă la alegerea preşedintelui CSM, ca urmare a faptului că textul de lege contrazicea practic prevederi exprese ale Constituţiei.
