La deschiderea summitului NATO, președintele american Donald Trump a declarat: “Germania este prizoniera Rusiei pentru că îşi primeşte o mare parte din energie de la Rusia”. „Noi trebuie să vă protejăm de Rusia, dar ei fac afaceri cu Rusia de miliarde”.
Această declarație vine după ce Germania a amânat în repetate rânduri să mărească bugetul apărării și a crescut simțitor afacerile cu Rusia, chiar și în contextul sancțiunilor internaționale. Mai exact, executivul de la Berlin a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania, lucrările urmând a fi realizate în 2018.
Proiectul, ale cărui costuri sunt estimate la 9,5 miliarde de euro, va duce la creşterea livrărilor de gaze naturale din Rusia direct în Germania, dar statele membre UE din Europa de Est, Polonia şi statele baltice susţin că ar creşte şi dependenţa UE față de Rusia iar influența rusă în regiune ar reprezenta un risc de securitate major.
Rolul lui Iohannis
În această ecuație, rolul României este major, mai ales că țara noastră este implicată în proiectul BRUA (ce va transporta gaze pe axa Bulgaria, România, Ungaria, Austria), dar deține și zăcăminte foarte importate în Marea Neagră.
Modul de acțiune al președintelui Klaus Iohannis trebuie citit în această cheie. El reprezintă interesele Germaniei și, în parte, și interesele Rusiei. Acesta este motivul pentru care în timpul Guvernului Cioloș (”guvernul meu”) au fost preferate firmele de armament germane sau de ce s-a opus legii offshore, care reglementează mai strict exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Iohannis încearcă să întârzie exploatarea din Marea Neagră pentru a da timp de construcție gazoductului Nord Stream-2 dintre Rusia și Germania. În acest moment, principalul aliat al Statelor Unite în România este șeful PSD, care a demonstrat în repetate rânduri că este solidar cu politica americană, cazul mutării ambasadei României de la TelAviv la Ierusalim fiind concludent.
