15.7 C
București
duminică, 6 octombrie 2024
AcasăPoliticăAutostradă proiectată să treacă prin fieful lui Dragnea

Autostradă proiectată să treacă prin fieful lui Dragnea

Autostrada București-Lugoj se află pe lista proiectelor strategice prezentată de vicepremierul Viorel Ștefan. ”Autostrada Sudului (București-Alexandria – Craiova – Calafat – Turnu Severin – Lugoj), în lungime totală de 550 de kilometri, va fi de maxim interes pentru investitorii şi transportatorii din sudul ţării”, a declarat Viorel Ştefan. Autostrada va străbate fiefurile unora dintre cei mai importanți lideri PSD, inclusiv județul Teleorman, de unde provine Liviu Dragnea. Autostrada va străbate și județele Giurgiu (fieful lui Niculae Bădălău), Olt (fieful vicepremierului Paul Stănescu), Dolj (fieful ministrului Muncii Lia Olguța Vasilescu). De asemenea, va trece prin județul Mehedinți, condus de Aladin Georgescu. În 2015, când Dragnea a demisionat din postul de vicepremier, în urma condamnării în dosarul referendumului, Aladin Georgescu și Paul Stănescu au fost printe cei câțiva lideri locali care s-au opus acestei retrageri. De asemenea, autostrada ar urma să treacă prin Caraș-Severin, organizație condusă de Ion Mocioalcă. PSD Caraș-Severin dar și PSD Timiș se numără printre organizațiile din Vest care au semnat recent o declarație de susținere a Vioricăi Dăncilă, după ce liderul PNL Ludovic Orban a depus o plângere penală pe numele acesteia.

 

 

O treime dintr-un proiect mai vechi

 A doua autostradă ca lungime Târgu-Neamț-Iași-Ungheni (109 kilometri) va pleca din județul Neamț, fieful lui Ionel Arsene, președintele CJ inculpat atât pentru fapte de corupție cât și pentru trafic de influență. Puterea lui Arsene în PSD a crescut în ultima perioadă. El l-a impus în Guvernul Dăncilă pe ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă. În proiectul prezentat, Guvernul susține că autostrada va asigura legătura Moldovei cu ”Transilvania și Europa” dar și ”legătura cu Chișinău și Republica Moldova”.  Legătura autostrăzii cu Vestul poate fi acceptată doar dacă menționăm că de la Târgu-Neamț se poate ajunge în Transilvania printr-un drum național, despre ale cărui avarii presa a relatat în mod repetat. De fapt, încă din 2009, autoritățile au împărțit proiectul A8 (Iași-Târgu-Mureș) în trei tronsoane totalizând 310 kilometri (Târgu Mureș-Ditrău, Ditrău-Târgu Neamț și Târgu Neamț-Iași-Ungheni), iar planurile prezentate de Viorel Ștefan se referă la unul singur dintre acestea, totalizând 109 kilometri, care realizează doar legătura dintre două localități din Moldova. Locuitorii din zonă cer, însă,  autostrăzi care să ajungă în Vest și în Sud.

 

 

Nemulțumirile șoferilor

Câteva sute de vehicule au participat, sâmbătă,  la cel mai mare protest motorizat din țară pentru susținerea construirii Autostrăzilor A8 (Iași-Târgu-Mureș) și A7 (Suceava-Ploiești). Când au ajuns la Bucureşti, protestatarii n-au fost lăsaţi să intre cu maşinile în Piaţa Victoriei şi să staţioneze câteva minute în faţa Guvernului, ci au fost dirijaţi de Poliţie către străzile din jur.Asociaţiile au explicat că, în cazul autostrăzii A8 (Iaşi – Târgu Mureş) au fost anulate până acum două studii de fezabilitate, situaţia fiind în momentul de faţă tot la punctul zero, după 11 ani, exact ca în 2007. Organizatorii au spus că A8 este vitală pentru Moldova, pentru că leagă această regiune de rutele europene. În ceea ce priveşte A7 (Ploieşti – Suceava), au fost amânate licitaţiile pentru studiile de fezabilitate de 16 ori în 5 ani.

Primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, a criticat, ieri, faptul că Primăria Capitalei nu le-a permis sâmbătă participanţilor la marşul pentru autostradă să staţioneze în Piaţa Victoriei, susţinând că dacă bucureştenii ar fi venit la Iaşi ar fi fost primiţi cu ”pâine şi sare”. ”Şi noi vom veni spre Bucureşti să vedem lucrurile frumoase, nu doar să protestăm,  şi dacă e nevoie ne ducem şi în Teleorman, la Alexandria sau Belina, pentru a duce omagiul nostru pentru cel mai bun conducător pe care România l-a creat în ultimul secol”, a afirmat Mihai Chirica, exclus din PSD.

 

Cel mai râvnit proiect

A treia autostradă strategică este Ploiești-Brașov –Râșnov. ”Autostrada Ploieşti-Braşov-Râşnov (100 de kilometri) va fi, probabil, cea mai râvnită de către partenerii privaţi, având în vedere traficul intens şi potenţialul turistic din această zonă”, a estimat Viorel Ștefan.

Chiar dacă promisiunea vicepremierului este una generoasă, menționăm că proiectul autostrăzii Ploiești-Brașov a mai fost prezentat de diferite guverne, începând din 2006. În ianuarie anul acesta, presa menționa că autrostrada Ploiești-Brașov și-a schimbat traseul. La sfârșitul anului trecut, Guvernul României și-a propus să contracteze suma de 25 de milioane de euro de la Banca Mondială. Suma ar urma să fie folosită pentru reactualizarea documentației existente și pentru achiziționarea serviciilor de asistență tehnică  pentru construirea Autostrăzii Ploiești-Brașov.

 

 

Ce proiecte mai are Guvernul

Pe lângă cele trei autostrăzi, alte proiecte strategice prezentate de Viorel Ștefan sunt reţeaua de spitale CFR şi complexul medical “Carol Davila”, care include Spitalul Republican.

Lansarea în operare public-privată a 15 spitale CFR „este o premieră, întrucât prin noua legislaţie proiectele PPP nu vor mai viza doar sectorul de construcţii şi infrastructură, ci şi operarea de servicii publice”, a mai spus vicepremierul.

Complexul medical „Carol Davila” – Spitalul Republican – va avea 37 de săli de operaţie şi 2.000 de paturi, iar în campusul respectiv vor exista, pe lângă spitalul propriu-zis, și o facultate de Medicină, şi cămine studenţeşti, dar şi un hotel pentru aparţinătorii pacienţilor internaţi, se arată într-un document prezentat de oficialul guvernamental.  

Romulus Georgescu
Romulus Georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Amenzile pentru lipsa rovinietei nu vor mai fi aplicate imediat

Șoferii vor avea la dispoziție 24 de ore pentru a achita taxa, fără a mai fi penalizați automat Sistemul va fi similar cu cel care...

19 candidaturi au fost respinse la alegerile prezidențiale. Doi candidați au fost respinși

Până în prezent, pentru alegerile prezidențiale din 2024 din România, au fost depuse 19 candidaturi, dintre care doar 7 au fost validate de Biroul...

Cine sunt judecătorii care au votat împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale

Curtea Constituțională a României (CCR) a acceptat o contestație împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, hotărârea fiind definitivă și eliminând-o astfel din cursa...
Ultima oră
Pe aceeași temă