“Ce se poate face? Este ca grupuri care nu ar vrea să trăiască aşa şi care nu vor numai să capete avantaje de la grupurile astea, cu alte cuvinte să îşi transfere lor rentele, ci care chiar ar fi capabile să funcţioneze pe bază de competiţie normală şi pe merit, să se asocieze, să conteste primele grupuri şi să schimbe regulile jocului”, a răspuns jurnaliştilor Alina Mungiu-Pippidi, potrivit Agerpres.
Întrebată despre votul CSM la iniţiativa lui Tudorel Toader de a o suspenda din funcţie pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, analistul politic a răspuns: “Acest vot are o semnificaţie foarte limitată în contextul mai general de care vorbim, este încă un mic nou episod dintre diferitele facţiuni din România”.
În ceea ce priveşte vizita prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în România, Mungiu-Pippidi a declarat că trebuie înţeles că “România este într-un context extern în care a făcut anumite promisiuni, promisiunile astea sunt monitorizate chiar dacă uneori sunt dificil de înţeles cum funcţionează, şi nimic altceva”.
“Într-o bună zi, să sperăm că românii vor fi capabili să-şi rezolve problemele interne fără să vină cineva de la Bruxelles să le spună ce să facă, dar e clar că nu suntem acolo”, a menţionat Alina Mungiu-Pippidi.
Referitor la “presiunile” care se fac asupra României pentru combaterea corupţiei, ea a declarat că “suntem într-o situaţie destul de favorabilă”.
“Suntem într-o situaţie destul de favorabilă. Motivul pentru care sunt presiunile astea este că există ideea, de altfel greşită, că România este o ţară de succes în materie de anticorupţie. Întrucât nu există niciun model de altă ţară de succes au ales să ne promoveze pe noi. Faptul că nu suntem un succes se vede deja. Se va vedea şi mai tare în viitor. La fel, trebuie spus foarte clar că Uniunea Europeană nu a reuşit în nicio altă ţară să promoveze cu succes anticorupţia. E notoriu neîndemânatică la acest capitol. Inclusiv ţările conduse de noi, eurocraţii, adică Kosovo şi Bosnia sunt la fel de corupte ca şi când nu le-am fi corupt noi. (…) Soluţia nu vine de la Bruxelles pentru România. Soluţia vine tot (…) de la grupurile competitive din societatea asta care vrea să schimbe regulile. Cu cât crede lumea că soluţia vine din exterior şi se bazează mai mult pe exterior, cu atât întârzie construcţia de aici care ar putea să schimbe ceva în mod durabil”, a afirmat analistul politic.
