Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii transmite, vineri, prin intermediul unui comunicat de presă, că a luat act de rămânerea definitivă a hotărârii de achitare în cazul celor patru judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precizând că doi dintre aceştia sunt suspendaţi din activitate timp de aproape patru ani.
“Reamintind rolul Consiliului de garant al independenţei justiţiei, Secţia pentru judecători îşi exprimă preocuparea pentru apărarea judecătorilor împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea, ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. Fără a nega îndrituirea organelor de urmărire penală în aprecierea oportunităţii de identificare a faptelor prevăzute şi pedepsite de legea penală, cercetare şi tragere la răspundere a autorilor, Secţia pentru judecători atrage atenţia asupra faptului că interpretarea şi aplicarea legii la un caz concret, stabilirea situaţiei de fapt, aprecierea asupra probelor, susţinerilor şi cererilor formulate, constituie atributul activităţii de judecată, regula fiind că modalitatea în care judecătorul interpretează şi aplică legea într-o cauză nu este susceptibilă de cenzurare decât în cadrul căilor de atac”, transmite Secţia pentru Judecători a CSM.
Reacţia judecătorilor Consiliului Superior al Magistraturii vine după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, vineri, definitiv, achitarea fostei preşedinte a Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a instanţei supreme, judecătoarea Gabriela Bârsan, şi a altor trei magistraţi de la instanţa supremă, în dosarul privind fapte de corupţie deschis de procurorii DNA. Instanţa supremă a menţinut, practic, sentinţa dată în primă instanţă, acum doi ani, de achitare a magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Gabriela Bîrsan, Iuliana Puşoiu, Corina Corbu şi Anton Pandrea, care au fost acuzaţi de către procurorii DNA de luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu, mărturia mincinoasă, spălare de bani, favorizarea făptuitorului sau cumpărare de influenţă.
În rechizitoriu, procurorii au vorbit, la momentul trimiterii în judecată a judecătoarelor, despre interesul omului de afaceri Gabriel Chiriac, care ar fi pornit de la faptul că firmele sale au avut litigii în perioada 2010-2011 cu instituţii ale statului, prin care au contestat la instanţe de contencios administrativ diferite amenzi aplicate, au pierdut procese la fond, iar respingerea recursului ar fi dus la pierderea unor sume de bani importante.
Astfel, potrivit DNA, omul de afaceri, prin intermediul avocatei Claudia Silinescu Gherbovan, a contestat amenda într-unul din dosare, aşa încât recursul la secţia de Contencios Administrativ si Fiscal a ICCJ, unde şefa secţiei era chiar prietena foarte bună a avocatei sale, iar judecător la această secţie era tot o prietenă a avocatei sale, judecătoarea Iuliana Puşoiu, realizând şi el la rândul său legătura de prietenie, la momentul potrivit, când avea multe cauze şi cereri de strămutare pe rolul instanţe supreme de control judiciar, i-au creat convingerea că soluţionarea în favoarea sa este posibilă.
“În esenţă, probele administrate relevă relaţia infracţională dintre judecătorii: Bîrsan Gabriela Victoria, Puşoiu Iuliana, Corbu Corina de la Secţia contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Pandrea Anton de la Secţia penală a instanţei supreme, avocaţii Gherbovan Silinescu Claudia şi Gherbovan Silinescu Radu, care au asigurat asistenţă juridică pentru cinci firme din care doi aparţineau omului de afaceri Chiriac Gabriel, beneficiare ale admiterii strămutărilor, suspendării judecării cauzelor până la soluţionarea strămutărilor, traficului de influenţă, favorizării făptuitorului”, preciza DNA la trimiterea cauzei în instanţă.
