Geo Bogza, 1935
Se vând în clipa de față foarte multe medicamente. Adevărul e că lumea e bolnavă și câțiva oameni cu capital au luat în antrepriză vindecarea ei. Momentul de față e al farmacistului, al omului care scoate din buzunar un pachețel cu nume ciudat, și omenirea, crezând că de acolo îi va veni salvarea, îl cere, îl cumpără, îl devoră.
Sute de mii, milioane de oameni înghit medicamente. În locul unei mese ca lumea, oamenii se îndoapă cu prafurile albe, cu pilule sau cu diferite lichide roșiatice. Din fiecare casă, gunoierul scoate dimineața, pe lângă cojile de ceapă și de cartofi, un număr considerabil de cutii dreptunghiulare, cubice, octogonale, în care au fost flacoane cu prafuri sau grăunțe medicamentoase. Pământul e transformat într-un spital în care lumea, pradă unei iluzii, înghite vagoane de doctorii.
Geniali negustori au fost aceia care și-au propus să exploateze dorința de sănătate a oamenilor. Cred că lucrul cel mai greu în meseria lor este să inventeze un nume în fața căruia imaginația bolnavilor să nu poată rezista. Deschideți jurnalele! Jumătate din reclame sunt ale acestor produse cu nume magic.
Există o industrie grea a medicamentelor tot atât de productivă și condusă de oameni tot atât de inventivi ca și industria de armament. Fabricanții de tunuri cumpără miniștri, guverne, pun la cale războaie. Fiți siguri că și fabricanții de doctorii cumpără miniștri, mituiesc, recurg, la nevoie, la tot felul de manopere.
Fabricanții de tunuri și de medicamente au reușit să impună omenirii, a cărei stare normală nu e boala și nici războiul, un tribut permanent. Astăzi se cheltuiește mai mult pe tunuri și pe doctorii decât pe pâine, cărți și flori, care nu-s produse ale marilor tusturi.
