Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Secretul din dosarul Kovesi vs România

Marius Ghilezan 27.05.2020 - 07:04
Marius Ghilezan

“MAE ţine secret dosarul apărării în speţa Kovesi vs România” a fost ştirea de acum câteva zile care a provocat tăcerea uimitoare a autorităţilor şi un nou suspans în etapa Kovesi încalecă justiţia.

Ziarul “România liberă” a solicitat Ministerului Afacerilor Externe documentaţia prin care s-a fundamentat apărarea statului român în procesul intentat de Laura Codruţa Kovesi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

După cum se cunoaşte, ea nu a contestat Decretul prezidenţial de revocare a sa ci faptul că i s-au limitat drepturile fundamentale. Curtea Europeană de Justiţie, în primă instanţă, a dat o rezoluţie prin care se afirma că fostei şefe a DNA nu i s-a pus la dispoziţie o instanţă de recurs la demiterea sa de către preşedinte. Numai că actul fundamental al statului român,  Constituţia, nu prevede o astfel de cale de atac. Statul român e obligat să atace decizia în Camera preliminară. Dar o va face?

Non-combat-ul statului?

Cât despre modul cum a apărat agentul guvernamental România,  pentru că nu pe PSD a atacat Kovesi, nu am primit lămuriri. Am solicitat documente în acest sens. Prin intermediului Biroului de Presă, MAE ne-a precizat că “observaţiile în această cauză au fost transmise către CEDO în perioada iunie-iulie 2019, de către Agentul Guvernamental în funcţie la acel moment,” deci cum s-ar zice MAE mută presa la grefierele lui Motoc de la Strasbourg.

Dacă îi întrebi pe oficialii români cum s-au apărat, îţi dau răspunsul că e la CEDO. Poate că nici s-au apărat. Poate că agentul guvernamental Oana Ezer a ţinut cu duşmanul, cine mai ştie.

Citeşte şi: România va deveni Procuristania?

O singură constantă există: o extrem de mare obedienţă faţă de reţeaua lui Kovesi.

De ce să nu recunoaştem că singură nu făcea puii de aur. Că funcţia ei e mai mult onorifică acolo, la Parchetul European, e altă poveste.

Oana Ezer nu s-a deplasat la Strasbourg. Ne spune sec MAE. “În cauza Kovesi nu a avut loc niciun fel de audiere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, procedura a fost exclusiv scrisă, iar doamna Oana Ezer nu s-a deplasat la Strasbourg în legătură cu aceasta cauză”, ne mai spune depeşa oficială.

Dar voiam şi noi înscrisul pentru a lămuri publicul. Mersi, nu se poate.

Decizia celor şapte judecători de la Strasbourg poate fi rejudecată în Marea Cameră. “Potrivit art. 43 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului si libertăţilor fundamentale, Guvernul are un termen de trei luni de la data hotărârii pentru analizarea acestei posibilităţi şi a eventualelor motive,” ne transmite MAE.

 Vocea Constituţiei:

La Art. 132 – Statutul procurorilor, din Constituţia României, se stipulează că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

 

Recomandările CEDO nu sunt obligatorii

Practic, MAE refuză să pună la dispoziţia publicului modul în care s-a apărat sau nu s-a apărat statul la acuzele formulate de Laura Codruţa Kovesi. Ne trimite la CEDO, acolo unde grefieri sunt oamenii din reţeaua Motoc.

Nu ni s-a comunicat dacă Agentul Guvernamental va exercita căile de atac în Camera Preliminară.

În cazul lui Liviu Dragnea, dosarul apărării statului român a fost făcut public la cererea Hotnews.

Şi multe altele au fost făcute publice.

Oare ce ascunde raftul de documente?

Prietenia dintre judecătoarea CEDO Motoc şi Kovesi e de notorietate. Mai puţin cunoscut de marele public e că judecătorii, care au emis rezoluţia în favoarea fostei şefe a DNA, provin din ţările în care mulţi magistraţi au beneficiat de bursele Societăţii Deschise a miliardarului american.

Raportul Centrului European pentru Lege și Justiție, publicat în ianuarie 2020, a demonstrat legăturile directe ale Rețelei Soros cu o pătrime dintre judecătorii CEDO, o nominalizează pe judecătoarea Iulia Motoc, aflată în completul care a judecat Cazul Kovesi, printre membrii Rețelei. Detaliile cazului sunt interesante.

Fostul agent guvernamental al României la CEDO a recuzat-o pe judecătoarea de reţea. Ce a făcut Oana Ezer e ascuns. Nu se dă publicităţii.

Acolo unde nu există transparenţă e liber la speculaţii. De ce MAE nu publică la ore de vârf şi de maximă audienţă dosarul unui proces terminat în primă fază?

Enigmele adâncesc criza din justiţie şi nu fac decât să işte controverse.

Contestarea rezoluţiei cică ţine de guvern. Păi atunci de ce îşi mai ia leafa agentul guvernamental?

Deciziile CEDO nu sunt obligatorii

Dacă guvernul uită sau se face că plouă? CEDO obligă Parlamentul să schimbe Constituţia? Nici vorbă. Deciziile forului european sunt doar recomandări. Ungariei demult i se fâlfâie de ce au ejectat juzii cu obedienţă clară.

Multe organisme europene par cheiţe de învârtit roţile unui mare mecanism de tocat suveranităţi. Şi te mai miri că unii sar etape şi ajung în posturi cheie?

Secretul, marele secret, e uşor de descoperit. Reţeaua, fără de care nu s-ar fi creat din neant cariere.

 

Citește totul despre:

#kovesi #cedo #mae #ezer

Comentarii

loading...