Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Programul tomate iarnă. Între vis şi realitate

Marius Ghilezan Actualizat: 20.05.2019 - 11:18
Marius Ghilezan

Liviu Dragnea s-a prins târziu că lupta contra globalismului se dă cu arme agronomice.

Share

Dar mai bine mai târziu decât niciodată.

România e pe primele locuri la producţia de porumb şi de alte cereale. Sigur ar trebui să fim încântaţi. Dar dacă raportăm în PIB şi corelăm cu importurile de biscuiţi şi de produse fabricate din cerealele noastre ne cam dă cu minus.

Ungaria are o adevărată industrie de înţepat bobul de porumb pentru a-l face uşor de tras în acul de pescuit. Fireşte că produsul made on Hungary este de trei ori mai mare decât marfa brută, importată din România.

Poate o analiză a deficitului comercial cu Ungaria ar putea introduce şi aceste variabile dependente de micro-finanţări şi deloc de climatul social sau de vreme.

Românii consumă ţelină cu hormoni, morcovi cu aditivi de creştere, carne din export, fructe ceruite din pepinierele de piatră ale Andaluziei sau Italiei de Sud, roşii cu gust de plastic, pui gonflaţi cu furaje biochimice, varză de plastilină. Asta se livrează în marile supermarket-uri, acolo unde românii varsă 40% din venituri.

Vizitele liderului PSD prin fermele româneşti nu sunt destule. Acolo a aflat de marile probleme ale fermierilor români.Românii nu mai vor să muncească pe „scoruri mici.“ Pentru o zi de sapă nu mai găseşti zilieri cu 150 de lei.

În mijlocul oierilor de abia acum am aflat care sunt ofurile ciobanilor. În timpul guvernării Cioloş, din lipsă de activitate colindam munţii. Aşa am aflat care sunt problemele păzitorilor de mioare, cu minimum pe economie. Descoperisem pe Muntele Parâng, pe Nicolae, un fel de lider al lor. L-am învăţat noaptea sub blana caldă a hlamidei flocoase cum să formuleze revendicările, cum să adune confraţii şi ce să le ceară guvernanţilor de la Bucureşti. Ţin minte, că l-am îndemnat să folosească limbaje specifice, pe care le-am tot repetat sub clar de lună, pe care să le folosească la întâlnirea cu primul agronom al ţării: Dacian Cioloş. Zis şi făcut. Într-o lună oierii erau la guvern. Mi-am declarat misiune îndeplinită. Dădeam o ripostă guvernului Majestăţii Sale Securitatea.

Scriind prin anii 2008 despre Deveselu, locul unde urma ca americanii să ridice scutul antirachetă, aveam să descopăr fascinanta poveste a lui Jean Mihail, unul dintre cei mai bogaţi fermieri ai perioadei interbelice. El stabilea preţul la bursa de cereale.

Pe câmpurile de culturi agricole, acum Liviu Dragnea află ce înseamnă lipsa de irigaţii.

Petre Daea e un profesionist în domeniu. Dar nu e suficient. A atras cele mai multe fonduri europene şi nu are o statuie.

O ţară eminamente agricolă a fost grânarul Europei în perioada interbelică. Ştie Dragnea că Titulescu era mare moşier şi că grânele sale se jucau la bura cerealelor?

Programul lui Daea privind subvenţionarea producţiei de tomate a prins. Peste 18.000 de cultivatori s-au înscris. Primesc 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătraţi de cultură.

Dar Liviu Dragnea a descoperit şi el agricultura şi cultura tomatelor. Sigur că aplecarea spre agricultură e lăudabilă. Că încearcă să sprijine producţia autohtonă e de bine. A promis 6.000 de euro fermierilor care vor cultiva roşii din decembrie până în mai. A făcut un calcul la preţul energiei?

Unui kw de căldură de 18 grade Celsius, necesar înfloririi legumei, în iarnă, energia electrică costă 0,72 de lei, pe gaz, 0,28, pe lemn 0,09 lei. Pentru o seră de 1.000 de metri pătraţi, cu o înălţime de 3 metri, înseamnă 3.000 de mc. Deci 3.000 de kw energie. Dacă e pe electrică, ar fi 600 de lei/zi. Într-o lună ar fi 18.000 de lei, dacă e pe lemn, ar fi de şapte ori mai puţin 2,541.

Câte roşii s-ar scoate pe o mie de metri pătraţi?

Între 2.000 de kg şi 5.000.

Dacă e să luăm preţul de pe piaţă, la acea vreme, iarna cum vrea Dragnea, ar fi cam 50.000 de lei. La care se adaugă subvenţia de 6.000 de euro, tot beneficiul ar fi de 15.000 de euro, Din care se scad investiţiile, consumul de energie, mâna de lucru (deloc ieftină) şi dacă nu se fură lemnele din pădure şi nu se dă cu azotat, ceva nu puşcă.

Mai mult calcul de vară deschide perspectiva de
iarnă.

Şi mai e ceva? Lanţurile de supermarket-uri nu preiau cantităţi temporare. Ele vor să livrezi tot anul? Produce fermierul român dar unde le distribuie?   

 

Comentarii

loading...