Parlamentul European ar trebui să voteze bugetul de 1.074 miliarde de Euro, din planul multianual 2021-2027, plus pachetul de relansare de 750 de miliarde de Euro.
Tot ce trecea în antichitatea chineză peste 10.000 era întunecime. Acum tot ce depăşeşte trilionul e greu de calculat pentru novici.
Parlamentul va mări bugetul, considerat deja istoric
Politicienii din Parlamentul European sunt însă nemulţumiţi. Ei amintesc că în urmă cu doi ani, planul de buget al Comisiei Europene era de 1.134 de Euro, deci şefii de stat şi de guverne au mai tăiat, nu au mai adăugat, cum au lăsat să se înţeleagă.
Urmează, probabil, o puternică răsturnare de situaţie. Parlamentul European să dinamiteze propunerea Consiliului European, aşa cum de altfel a şi anunţat săptămâna trecută. Forul legislativ e nemulţumit că nu se acordă 1.500 de miliarde de euro subvenţii şi împrumuturi.
Sursele politice dau ca certă dublarea bugetului pentru planul de relansare economică, ceea ce ar pune în genunchi strategia de dezvoltare economică a Statelor Unite ale Americii, pentru prima oară după 30 de ani.
Acţiunile europene vor creşte cu 10%
Acţiunile companiilor europene ar putea creşte cu 10% datorită măsurilor de stimulare luate de Uniunea Europeană, potrivit unei note a analiştilor băncii de investiţii Morgan Stanley, apărut ieri în presa americană.
Banca de investiţii consideră că bugetul asumat de liderii ţărilor europene, la Summitul de la Bruxelles, ”schimbă jocul” pentru Europa, în tratarea actualei crize economice, dar elimină şi temeri vechi legate de dezintegrare.
Robia modernă. Creditorul şmecher caută pârlitul ce nu va mai da niciodată banii înapoi
Decisivă în menţinerea UE, după Brexit, poate fi propunerea luarea unor credite în comun.
Nimeni nu va mai putea ieşi din UE pentru că trebuie să plătească. Un corset genial, gândit de marile puteri.
Sigur că împrumuturile sunt zdrobitoare pe termen lung. Multe ţări nu vor putea plăti şi se vor înrobi capitalului franco-german.
România a ratat Consiliul Monetar pe timpul guvernării Radu Vasile, 1 leu = 1 DM. Dar iată că după 20 de ani, tutela germană revine.
Dacă ai un guvern într-adevăr liberal iei împrumuturi cu 4% şi dotezi centrala de la Cernavodă cu două reactoare CANDU, care îţi dau un randament de 20-23 % net, şi în zece, doisprezece ani ai plătit creditul.
Cum a ratat Deutsche Telekom o investiţie în 1999
Tot în aceeaşi perioadă, Deutsche Telekom voia să cumpere Romtelecom. Datorită aranjamentelor din cancelariile bucureştene au câştigat grecii de la OTE Telekom. Directorul de atunci al companiei germane mi-a făcut o predicţie: peste 20 de ani, compania va fi tot a noastră. Şi iată că a avut dreptate.
Întradevăr suma împrumuturilor este uriaşă. Datorită ratelor negative ale dobânzilor, statele posesoare de bani lichizi pot împrumuta statele în nevoi, care vor deveni datoare vândute. Şi aşa se impune hegemonizarea, care e altceva decât globalizarea.
Dar, totuşi, noul buget prognozat este un cufăr cu aur pentru economiile ţărilor europene. Cine va şti să se folosească, pentru prima oară de la doctrina monetaristă a Şcolii de la Chicago, cea care a relansat economia SUA în anii ’70, de sumedenia de bani, va fi în câştig.
Modelul Cardoş
Guvernul României ar trebui să ia notiţe de la omul de afaceri Horia Cardoş. În plină criză, compania sa AGROLAND a vândut obligaţiuni corporative în valoare de 8 milioane de lei. A mărit salariile angajaţilor. A înregistrat cele mai mari venituri din istoria firmei. Toate acestea în plină pandemie, când competitorii săi stăteau cu obloanele trase. Cu banii atraşi vrea să facă alţi bani.În cinci ani, va dubla cifra de afaceri.
Investiţii cu cap, fără dureri de picioare
Dar totul trebuie făcut cu cap. Dacă ai un guvern într-adevăr liberal iei împrumuturi cu 4% şi dotezi centrala de la Cernavodă cu două reactoare CANDU, care îţi dau un randament de 20-23 % net, şi în zece, doisprezece ani ai plătit creditul.
Centrala nucleară de la Cernavodă va avea, în acest an, un profit mediu de circa 1.778.900 milioane lei în medie pe zi, adică peste 74.000 de lei pe oră, conform surselor din Compania Naţională. Profitul faţă de 2019 a crescut cu 23,4%.
”Reacţia politicilor europene a fost peste aşteptările pieţelor, aşa cum a demonstrat acordul referitor la fondul de redresare, iar acesta va fi un factor pozitiv pentru regiune. Acestea fiind spuse, anticipăm o scădere puternică a profiturilor şi o redresare lentă a zonei euro”, a afirmat analişti ai UBS într-o notă. Aceştia se aşteaptă la o scădere a profiturilor companiilor cu 39% în 2020.
Împrumuturile disperate duc la eşecuri zdrobitoare
Aveam un unchi mare burghez în Banat. Avea o fabrică în Timişoara. Când învăţam adunările şi scăderile mi-a spus că niciodată să nu mă împrumut cu o sumă mai mare decât am în puşculiţă. Valabil şi pentru Cîţu, provenit din neamuri de pingelari.
