Klaus Iohannis, pentru că despre el e vorba, pedepsit exemplar de electoratul românesc, a ajuns, bietul de el, o simplă tură disputată, la masa de șah, între teutonul cu fustă și cocoș galic pensat.
Altfel nu se explică de ce nu și-a asumat eșecul campaniei electorale și l-a pus pe Ludovic Orban să-și dea demisia? Domnia sa a coordonat strategia, a scris partitura și a făcut vocea: “PSD,PSD,PSD”. De ce să răspundă celălalt?
Alianța pentru Unitatea Românilor a luat AUR-ul la alegerile parlamentare
„De ce ți-e frică nu scapi,” zice o vorbă neaoșă românească. S-a temut de apariția unei Alternative für Deutschland (AfD), partid naționalist cu 12 procente în Bundestag, pro-european, dar anti Euro, și s-a căptușit cu AUR nesperat.
Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) a câștigat 9 % din sufragii, în alegerile legislative de duminică, 6 decembrie 2020. Partidul fondat de George Simion, un activist unionist, cu o doctrină clară privind apărarea națiunii, familiei, credinței și libertății, va fi o voce similară cu cea a lui Tino Chrupalla din Parlamentul german.
Partidul lui Băsescu intră în parlament cu voturile moldovenilor sau cu ponderările softului?
De la aflarea rezultatelor electorale, președintele, practic, nu mai e om. Căderea sa în depresie e antagonică urcării, cu ranița de invective în spate, Golanului crucificării PSD, până la moarte și dincolo de ea.
A mai respirat, într-un puseu de tăcere, lung cât gambitul aplicat în ziua alegerilor, de serviciile care nu i s-au predat, când a aflat că “softul moldovenesc” a pironit Partidul Mișcarea Populară în noul Parlament.
Iată că ieri a fost o pauză lungă de coabitare între vrerea teutonului cu fustă și a cocoșului galic, ieșit din pauza de pensat sprâncenele. Dar nu credeți că inteligența artificială, altoită pe bigchain-ul SPP, numărător de voturi în civilie, cu medii ponderate de IT-iștii cu grade, s-a făcut fără voința Partidului Popular European?
Încă din noapte alegerilor, le-am spus celor care se bucurau că Băse nu prinde Parlamentul, că micuțul jongler din sistem va urca peste bara de torsiune prăpăditul de partid, frate cu CDU-ul lui Merkel.
Dacă a fost ordin, cu plăcere, chiar dacă danbarnezilor nu le-a convenit această ascensiune neavenită.
În priza fericirii. Nu toți românii fură curent
Recunoaștem că noaptea de duminică ne-a prins în priza fericirii. Demult n-am mai trăit asemenea defulări.
Dacă am consumat extazul de fericire cu lumea virtuală și ne-am simțit asemenea nopții de 17 noiembrie 1996, când de ziua mea, Emil Constantinescu ajungea președinte, e pentru că poporul român a demonstrat că nu s-a predat și mai are vlagă.
Dacă politichia dâmbovițeană e cadorisită de Coldea cu o cogeamitea aspidă, jumătate cocoș galic și jumătate tors de teuton, aici mă refer la USR-PLUS, internaționalist la creier și balcanic la nărav, de ce nu am avea, în contrapartidă și un partid suveranist de AUR?
Vocile lumii:
Cristian Tudor Popescu consideră că rezultatul alegerilor parlamentare 2020, așa cum este prefigurat el de rezultatele provizorii, arată cea mai rea situație dintre cele posibile, pentru că indiferent de ce majoritate se va forma în Parlament, ea va fi o majoritate fragilă.
E atâta vodevil în consultările programate la Cotroceni, încât savoarea se va întinde ca o clătită peste râsul nostru cel din urmă
De unde a răsărit AUR-ul?
E o lege a fizicii. PSD a renunțat la doctrina națională în economie, iute alegătorii săi s-au reorientat. AUR preia limfatic vâna națională. Și de aici tot decupajul de forme al viitorului guvern de la “Cățeaua leșinată”, noua crâșmă de format guverne, șpriț de vară.
Nimic nu va mai fi ca înainte.
Pesimist din fire, credeam că duminică vom asista la execuția plenară a întregii suflări naționale. N-a fost așa. Din străfundul trăirilor creștine ale unui neam atât de ocărât și de urgisist (“persecutat” și „insultat” n.a.), vorba bănățeanului din mine, a răbufnit furia mocnită împotriva șefului de land Est-falia, ținutul pregătit pentru dat în șerbie teutonului cu fustă.
N-a fost să fie. Ghinion, conform vechii sale ziceri. După atâtea atacuri, grimase și dinți scrâșniți, alegătorii români i-au răsturnat masa în cap, exact când se pregătea să se proclame Kaiser, pe o nouă Constituție.
Nu e niciun secret că președintele visa schimbarea normei fundamentale pentru a-și băga crapodele picioare în ființa națională și a pregăti vasalitatea pe veci.
Teutonul cu fustă a pregătit noul premier. Iohannis trebuie să facă doar formalitățile
Tocul cizmei teutonului cu fustă, neajutat de toate serviciile (unele și-au băgat picioarele în strategia sa de cuceritor), acum compune majorități, dimineața, la prânz și seara. Tot din bucăți.
Noi, supraviețuitorii guvernărilor succesive ale Convenției Democratice din România, știm ce-s ălea Cocopo și Cocopa, structuri informale, obligate zilnic să rezolve hachițele minoritarilor din Partidul Democrat, urcați pe cai mari, din cauza hățurilor nestrânse de bătrânii țărăniști.
Klaus Iohannis o fi râs de Emil Constantinescu, pe vremea când nu era proiectat nici măcar primar, dar are la îndemână cartea “România în perioada administrației. Emil Constantinescu” și se poate inspira.
De comedie vor fi pretențiile pluseriștilor și ale useriștilor, încălțați cu fesul. Scandalurile guvernamentale vor face deliciul presei. Acestea, doar după ce junta progresistă va pune mâna pe instituțiile cu mulți bani europeni.
Pasiența nereușită
Iohannis a făcut demult trocul. Putere – contra bani gratis. Numai că poporul vigilent i-a aprins în cap căpițele de paie.
După ieșirea din sală a micuțului Titulescu, în aplauzele celorlalți spectatori și competitori, îi putem lua pop-corn-ul și să ne așezăm pénteken a moziban, vorba noului aliat de la guvernare (care nu va cere decât ministerul culturii), atunci când se trage linia finală?
E atâta vodevil în consultările programate la Cotroceni, încât savoarea se va întinde ca o clătită peste râsul nostru cel din urmă.
Dacă duminică i s-a întâmplat ceva președintelui, e că nu i-a ieșit pasiența, asta fie că vrăjitoarea a trădat, fie i-au fost cărțile măsluite.
Românul are o vorbă, pe care din pudoare n-aș transcri-o, dar e atâta extaz în jurul deprimării președintelului, încât nu ne putem abține: “Și-a căutat-o cu lumânarea. Și-a luat-o, original.”
