Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

"Avem foarte, foarte multe sesizari trimise la Parchet. De la capitani la generali"

Costel Oprea 02.11.2005 - 00:00

- Ati luat deja decizia ca de la 1 ianuarie 2007 sa fie desfiintat serviciul militar obligatoriu si ati facut astfel un cadou de Ziua Armatei tinerilor care vroiau sa scape de catanie. Ati pus deja pe cladirea Cercului Militar din Bucuresti un ...

Share

- Ati luat deja decizia ca de la 1 ianuarie 2007 sa fie desfiintat serviciul militar obligatoriu si ati facut astfel un cadou de Ziua Armatei tinerilor care vroiau sa scape de catanie. Ati pus deja pe cladirea Cercului Militar din Bucuresti un ceas care indica scurgerea timpului, pana la trecerea la armata profesionista. Dar, mai concret, care este AMR-ul (in termeni militari: "a mai ramas") pentru tinerii care implinesc 18 ani in curand?
- Incorporarea din luna februarie pentru militarii in termen va tine cont de conditiile de pana acum. Adica, nu vom avea timpul necesar pentru a-i gasi pe acei tineri care vor sa ramana in Armata si sa semneze un contract si astfel sa devina, cum o sa le spunem noi de la 1 ianuarie, militari voluntari. Dar cu certitudine incorporarile care vor fi in iunie si octombrie 2006 pentru militarii cu termen redus sau termen lung vor tine cont de noile prevederi, care vor intra in vigoare din 2007. Vom incerca din 2006 sa-i selectam doar pe aceia care vor dori sa ramana in Armata. Se va incheia un contract pe cinci ani. Cu alte cuvinte, in octombrie nu cred ca vor mai fi tineri care sa nu doreasca sa ramana in armata. Nu cred ca vom intampina probleme, nu cred ca nu vom gasi cateva mii - probabil trei-patru mii la nivelul anului 2006 - de care sa avem nevoie. Acestia, dupa cele doua luni de armata, adica la sfarsitul anului 2006, vor semna contractul cu armata. Asta este ceea ce vrem sa facem. Pentru asta am comandat la departamentul de specialitate sa vina cu un proiect privind profesionalizarea armatei, incurajarea voluntariatului, promovarea carierei militare in randul tinerilor, pentru a face atractiva aceasta profesie. Asta inseamna, in primul rand, sa aducem la cunostinta tinerilor avantajele acestei meserii, dar si sa incercam sa-i aducem la armata pe tinerii cei mai buni. Si nu pe cei care nu gasesc un loc de munca, crezand ca gasesc un refugiu de munca in armata.

O campanie de informare pentru soldatii profesionisti

- Cu alte cuvinte, veti face o campanie de informare si de pregatire psihologica pentru tinerii care o cariera in armata?
- Avem la dispozitie anul 2006 ca sa incercam sa pregatim tinerii, sa-i informam despre ceea ce inseamna armata pe baza de voluntariat si sa-i selectam pe cei care vor sa imbratiseze cariera militara.

- Care sunt costurile pentru aceasta trecere la profesionalizarea armatei?
- Costurile initiale sunt foarte mici pentru ca, incepand cu 2007, nemaiavand militari in termen, nu mai avem cheltuieli cu cazarea, cu cele trei mese pe zi, nu mai avem cheltuieli cu antrenamentele succesive. Pentru ca se stie ca de abia dupa patru luni de instructie poate fi folosit un militar intr-o misiune. Mai statea in armata sase luni si apoi pleca acasa. Si asa venea un nou ciclu. Costurile erau foarte mari fata de eficienta. Pentru un contract de cinci ani, cu salariul de profesionist, va fi nevoie tot de patru luni de instructie. Deci, toate consumurile legate de munitia care se foloseste si alte consumabile nu se mai inregistreaza intr-un ciclu de un an, ci de cinci ani. Nu vor fi cheltuieli decat o singura data la cinci ani. Se va ajunge ca aceste costuri care apar cu salariile sa echilibreze cheltuielile care au fost facute pana acum cu soldatii in termen.

Peste 10 milioane lei pentru un militar voluntar

- Daca vreti performanta in armata, va fi nevoie ca acesti soldati profesionisti sa aiba salarii decente. Cam cat preconizati ca va avea salariu un soldat cu contract?
- Eu am solicitat Guvernului sa se gandeasca ca, daca vrea o armata profesionista, acest militar trebuie sa aiba un salariu care sa depaseasca salariul mediu pe tara. Fiindca nu avem nevoie ca armata sa fie un loc in care sa atragem somerii Romaniei, ci vrem sa aducem tineri care sa fie dedicati carierei miltare.

- Mai exact, cat cereti Guvernului pentru un soldat?
- Va trebui ca indemnizatia lunara sa fie undeva peste zece milioane de lei.

- In ultimii ani, efectivele militare au scazut foarte mult, pentru a raspunde cerintelor NATO. Care or sa fie efectivele dupa profesionalizarea armatei?
- Avem pe proiectul anului 2007 o armata de 90.000 de angajati, 75.000 militari si 15.000 civili, si cu siguranta vom indeplini aceste cerinte. Si cand zic 90.000 spun 90.000 de posturi, fiindca pe timp de pace putem ocupa 90% din aceste locuri; nu suntem obligati sa le ocupam pe toate. Deci, efectivele reale vor fi sub 90.000.

Contractele armatei vor fi renegociate

- Acum haideti sa vorbim despre proiectele pe anul 2006. Au fost ceva discutii legate de bugetul armatei: s-a spus la un moment dat ca nu sunt bani de ajuns. Pe anul viitor, care sunt achizitiile pe care le va face armata?
- Noi am luat in discutie si vom avea o decizie finala in luna noiembrie. Tinem cont, in primul rand, de un program de achizitii care sa raspunda cerintelor si angajamentelor pe care tara noastra si le-a luat in cadrul NATO, la care se adauga obiectivele militare ce tin de apararea tarii. Pentru noi a devenit insa foarte clar faptul ca va trebui sa aducem modificari prioritatilor pe care ni le-am stabilit la nivelul achizitiilor. Este foarte clar ca angajamentele pe care ni le-am luat de-a lungul timpului astazi ar trebui sa le modificam, sa le renegociem, pentru ca ele nu mai sunt de utilitate nici pentru NATO, nici pentru Romania. Au aparut alte tipuri de amenintari si va trebui sa ne reorientam, cum ne aparam de aceste noi amenintari. Chiar am discutat ca vom reduce multe din programe, un exemplu fiind partea de artilerie. Va trebui sa ne concentram mai mult pe noile misiuni pe care le are NATO. In primul rand, trebuie sa avem forte usor dislocabile. Pentru aceasta ne trebuie o flota aeriana de transport pentru trupe si echipamente; va trebui sa avem o forta mobila in teatre. O sa ne concentram pe masinile de lupta, pe automobilele blindate si neblindate, cu care sa circulam pe platformele de transport. Bineinteles, va trebui in continuare sa punem un accent deosebit pe tehnica de informatii, inclusiv pe avioanele fara pilot.

- Acestea sunt intentii sau aveti deja proiecte in derulare?
- Acestea sunt intentii, pe care le vom materializa in contracte in cursul anului viitor. Cu siguranta vom continua intr-un ritm alert cu masina de lupta a infanteriei. La fel vom face si cu programul de tancuri, acum avand in dotare un numar destul de mare pentru a ne onora angajamentele luate fata de NATO. O sa facem loc unor noi programe, care sa le inlocuiasca pe unele vechi, deficitare. De exemplu, referitor la flota de zbor aerian. Acesta este un angajament de care depinde nu numai Armata Romana, ci si alte armate din jur. Stiti ca am incheiat deja un acord cu Ungaria, contra cost, si vom incheia cu siguranta si cu alte trei-patru tari, noi asigurand capacitatea de zbor. De asemenea, avem in vedere constituirea de platforme mari de tehnica, de transport si autoturisme pentru transportul militarilor.

Avioanele vor fi luate in leasing

- Ziarul nostru a scris depre "Afacerea Hercules", din care statul roman a pierdut foarte mult si nu a avut de castigat nici armata. Din cinci avioane, cate au fost achizitionate, doar unul-doua functioneaza.
- Un avion si jumatate.

- Ce se va intampla cu acest contract? Va fi modificat, renegociat?
- L-am analizat si am ajuns la concluzia ca, din pacate, nu a fost un contract bun. Nici foarte bine gandit initial ca termene. Nici macar asa cum a fost gandit nu a fost respectat. Din acest motiv, tocmai astazi (n.r. - joi, saptamana trecuta) am discutat cu seful Statului-Major ca va trebui sa modificam decizia initiala. Este foarte clar ca pentru o flotila de transport importanta este capacitate de zbor - si nu numarul de aparate. Probabil vom apela la un leasing operational, care este mai ieftin si care da rezultatele cele mai bune pentru ca, atunci cand iei aparatul, el zboara. Nu cum s-a intamplat pana acum.

- La ce avioane v-ati gandit sa achizitionati?
- Este foarte clar ca optiunea de baza a Statului-Major ramane pentru avioanele C130, fiindca ele si-au dovedit utilitatea si ele sunt cerute si de celelalte armate cu care am incheiat sau suntem pe cale sa incheiem contracte. Probabil ca aceasta va fi decizia finala.

- Veti inchiria tot prin firma Lockheed Martin (n.r. - firma cu care s-a incheiat initial contracul pentru avioanele C130)?
- Nu ne intereseaza firma, nu am discutat care va fi firma care va face acest lucru. Vom organiza o licitatie. Pe noi ne intereseaza ca la costuri minime sa avem avioane care sa fie in stare sa zboare la orice ora si sa ne fie puse la dispozitie. Vom plati doar atunci cand cel de la care inchiriem ne asigura mentenanta, sa fim siguri ca-l putem utiliza. Este treaba firmei sa le modernizeze, sa le intretina. Trebuie sa platesc atat timp cat zbor cu el.

- Dar ce se va intampla cu avioanele deja cumparate si care nu zboara?
- Daca ma intrebati pe mine personal, eu va spun ca as prefera sa le vand. Sa obtin banii, pentru ca toata capacitatea de zbor sa o achizitionez in leasing. Este foarte scump ca eu, Armata, sa le modernizez, sa le fac mentenanta si sa ma trezesc ca zboara unul si jumatate din cinci.

- S-a considerat ca au fost luate pe gratis, dar s-au platit cinci milioane dolari pentru modernizarea lor. Proasta afacere!
- Nimic nu este pe gratis.

- O alta afacere cu cantec care a fost incheiata de armata si despre care a scris ziarul nostru: cea referitoare la achizitioanrea statiilor de comunicare HARRIS...
- Statiile HARRIS sunt performante, utilizate de majoritatea statelor NATO. Din pacate, ele au fost achizitionate dupa ce Armata Romana demarase programul cu alt tip de statie - si este foarte clar ca in armata nu putem avea mai multe sisteme de statii de comunicatii. Va trebui sa renuntam la investitia initiala, care a insemnat si ea niste bani. Hotararea a fost luata, se va comunica cu statiile HARRIS. Pe unele le-am primit cadou, pe altele le-am cumparat cu banii MApN. Ele sunt prevazute pe masina de lupta a infanteriei si vom continua cu statiile HARRIS.

Badalan ramane seful Armatei

- Ati intrat in conflict cu generalul Badalan, seful Statului-Major al Armatei. L-ati criticat ca a facut declaratii politice. Ati cerut CSAT demiterea lui?
- Atunci am spus asa. Seful Statului-Major, indiferent cine este, nu are atributii politice. El nu trebuie sa se ocupe de treburi politice, cum ar fi intocmirea proiectului de buget pe anul 2006 si stabilirea prioritatilor din Romania, daca Armata este mai importanta decat Educatia, daca Educatia este mai importanta decat Sanatatea. Dansul primeste bugetul si trebuie sa-l foloseasca pentru a-si indeplini obligatiile care i-au fost trasate. De asemenea, am spus ca unele contracte au fost fie intocmite prost, fie prost gestionate si va trebui sa modificam multe dintre prevederi.

- Despre ce contracte este vorba?
- Va dau un exemplu. Cateva argumente pentru toate contractele incheiate pana acum de armata. Absolut toate contractele de inzestrare a armatei s-au facut prin finantarea comerciantului. Noi am finantat societatile cu care am incheiat contracte. Or, noi nu suntem banca. Finantarile le fac institutiile financiare. Nefiind banca, nu trebuie sa finantez productia de la Mizil, pentru masina de lupta, sa dau bani in avans pentru nu stiu ce produs. Iar ca sa sponsorizez firma respectiva, armata contracteaza credite, ale caror costuri trebuie platite la MApN. La fel cu tancul, la fel cu avionul, la fel cu toate marile contracte de inzestrare ale Armatei Romane.

- Este vorba despre contracte numite "Jderul" si "Bizonul"?
- "Jderul" este masina de lupta, iar "Bizonul" este tancul. Aici am spus asa. In primul rand, este foarte prost conceput un contract in care ministerul angajeaza credite pentru a asigura numerar pentru productie. Asta este treaba producatorului, sa-si asigure banii, si nu armata sa crediteze productia. Ministerul nu trebuie decat sa plateasca produsul final. Masina de lupta, respectiv tancul care intra in dotare. Si la data cand primeste produsul, nu cu bani inainte. Noi platim, pe faze de fabricatie, o masina care va fi gata in 2010. Ceea ce este anormal. Doi la mana: am considerat ca au fost prea multe bucati comandate pentru necesarul Armatei Romane. La acest moment avem suficiente masini de lupta si suficiente tancuri, astfel incat sa nu ne trebuiasca pentru indeplinirea obligatiilor fata de NATO.

- Dar ce o sa faceti? Aceste contracte au fost incheiate deja.
- Nu avem ce face altceva decat o renegociere cu producatorul si nu cred ca nu vom gasi intelegere. Unii dintre ei au cifra de afaceri exclusiv cu MApN, altii vor sa faca afaceri pe termen lung cu MApN si vor trebui sa ajunga si ei la aceeasi concluzie: ca nu suntem organism financiar ca sa le asiguram noi resursa financiara.

- Concret, in acest moment solicitati demiterea lui Badalan?
- Pana acum nu am solicitat acest lucru. Eu am avut o discutie cu domnul Badalan. Dansul a inteles ca a gresit si eu sunt convins ca, daca vom merge in continuare pe principiile pe care le-am stabilit, seful Statului-Major isi va reface pozitia - care sunt prioritatile si care sunt declaratiile pe care poate sa le faca.

In Afganistan trupele vor mai ramane un an-doi

- Cat timp vor mai sta trupele romanesti in Irak si Afganistan?
- Decizia va fi luata de Parlamentul Romaniei si de CSAT. Eu am spus-o si eu o repet: o sa ne mentinem trupele acolo atat timp cat bugetul ne va permite sa le tinem acolo si atat timp cat trupele de securitate locale vor fi in stare sa preia comanda de la noi. Daca imi cereti o prognoza personala, eu va pot spune: se va intampla mai repede in Irak decat in Afganistan. Si mai repede in Bosnia si Balcanii de Vest decat in Afganistan. Este foarte clar ca armata afgana nu este pregatita si nici dotata. Va dau termen predictibil de un an-doi de retragere de acolo. In schimb, armata irakiana a facut progrese considerabile. La fel si armata bosniaca. In cursul anului 2005, armata irakiana a crescut fantastic si ca dotare, si ca antrenament. Deci, acolo ne vom retrage mai repede decat din Afganistan. Decizia politica poate sa fie alta. Noi nu facem decat o propunere.

Procurorii cerceteaza numeroase cazuri de coruptie

- Raportul de tara al UE acorda cartonasul rosu Romaniei din cauza coruptiei. Care sunt masurile pe care le ia MApN pentru eradicarea acestui flagel?
- Desi fenomenul de coruptie in armata este mult diminuat fata de alte sectoare ale societatii, sunt semnalate si la noi asemenea cazuri. In primul rand, am avut si avem o colaborare buna cu Parchetele militare. Chiar cu o saptamana sau doua in urma, am discutat cu oamenii de la Parchetul militar pentru largirea colaborarii noastre. I-am pus in legatura cu Corpul nostru de control si cu Directia de audit a ministerului. Le-am trimis absolut toate informarile pe care le-am avut, le-am trimis cazurile de posibila coruptie pe care le-am semnalat noi. Nu noi decidem daca o fapta este penala sau nu. In schimb, am semnalat pentru ca Parchetul sa faca propriile cercetari, niste elemente de plecare. Este vorba despre rezultatele tuturor cercetarile pe care le-am facut si noi am crezut ca ar putea fi vorba de incalcarea legii. Avem foarte, foarte multe cazuri pe care le-am trimis la Parchet.
- Ne dati un exemplu de asemenea caz semnalat de MApN?
- De la medicii militari care luau spaga de la Brasov la afacerea cu certificate medicale de la Craiova, de la garaje construite nu tocmai legal la cazul generalului Caceu. Toate aceste cazuri au fost trimise la Parchet.
- Ati facut o ancheta proprie in toate aceste cazuri?
- Da. Am primit sesizari, foarte multe sesizari, pe care le-am trimis la Corpul de control si la firma de audit pentru a face propriul control. Apoi am sesizat Parchetul.
- Care sunt pestii mari pe care i-ati gasit dumneavoastra?
- Nu am o lista acum. Avem de la generali pana la capitani, toate tipurile de grade care au facut obiectul sesizarilor noastre catre Parchet.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...