Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Înfruntăm deficitul comercial cu hotărâri CSAT ?

Ilie Șerbănescu 19.02.2020 - 02:23
Ilie Șerbănescu

Deficitul schimburilor comerciale externe puse de statistici în contul României a depășit – țineți-vă bine! – totalul exporturilor pe care le realizează economia propriu-zis românească

Share

Înfruntăm deficitul comercial cu hotărâri CSAT sau cu arcurile  „celor 3 Feți-Frumoși”?! Buba s-a spart. Deficitul schimburilor comerciale externe puse de statistici în contul României a depășit – țineți-vă bine! – totalul exporturilor pe care le realizează economia propriu-zis românească, adică aceea aparținând capitalului autohton! Mai precis, s-au înregistrat în 2019 exporturi de pe teritoriul României de 69 miliarde euro și, dacă respectăm ponderile din 2018 (căci pe cele din 2019 nu le cunoaștem încă), trei pătrimi (adică vreo 52 miliarde euro) sunt exporturi realizate de firme cu capital străin, cele reușite de firmele cu capital autohton fiind de circa o pătrime (adică 17 miliarde euro). Importurile înregistrate au fost de aproape 87 miliarde euro și, dacă de asemenea respectăm ponderile din 2018, înseamnă că vreo 59 miliarde euro (2/3) reprezintă importurile realizate de firmele străine și circa 28 miliarde euro (1/3) cele făcute de firmele românești.


În România colonială actuală există clar două economii, care nu prea au legătură între ele. Au configurații diferite, au evoluții diferite, au dimensiuni diferite. Pe de o parte, economia derulată de capitalul străin din România, care este dominantă pentru că deține activele strategice, sectoarele strategice, pârghiile strategice și deci decizia. Pe de altă parte, economia derulată de capitalul românesc, care este subalternă și, după ce că pune doar pingele, dă tot înapoi. Pentru economia deținută de capitalul străin, România este doar un teren de amplasament, de pe care își procură forța de muncă, a cărei ieftinătate este și scopul prezenței în România. „Ansamblul statistic România” există numai în imaginația statisticilor oficiale, dar deloc în realitatea fizică.
Deficitul comercial considerat a fi de către statistici al României (17 miliarde euro) este de fapt de 6 miliarde euro în economia străină din România și de 11 miliarde euro în economia românească. Evident, nu este același lucru 6 miliarde euro la exporturi de 52 miliarde euro cu 11 miliarde euro la exporturi de 17 miliarde euro! Poate mai important este însă că deficitul „global” de 17 miliarde euro este mai mare decât ceea ce reușesc să exporte de fapt firmele românești! Mai important, pentru că, de îndată ce va veni tăvălugul comandat extern de la Bruxelles pentru corectarea deficitului considerat instabilizator, vizat va fi deficitul „global” de 17 miliarde euroDar măsurile corective se vor năpusti pe micile firme românești și nu pe marile firme străine, care sunt nu doar mai puternice dar și exact ale celor care ordonă și dirijează respectivele măsuri.
 
 
Să fim realiști, măsuri de descurajare a importurilor, precum gâtuirea consumului, scumpirea creditării, devalorizarea leului, reducerea achizițiilor de stat, creșterea prețurilor, majorarea unor taxe (poate chiar TVA) aproape nici nu ating firmele străine (sau le ating foarte puțin), în timp ce rad pur și simplu firavele și necapitalizatele firme românești și bineînțeles consumatorii români cei mai săraci. Corecția va fi făcută pe seama acestora din urmă și nicidecum pe seama firmelor străine, a căror  acomodare cu situația se va face în funcție de deciziile cartierelor lor generale occidentale și nu cumva în funcție de corecțiile ce vor fi comandate tot din Occident României ca țară.

 
Poate încă și mai rău: există binevoitori care, și mai savant, se plâng de faptul că, prin importurile ce depășesc exporturile, românii au ajuns să susțină de fapt salariile altora din afară cu 17 miliarde euro într-un singur an! Măi să fie! Chiar așa de ignoranți să fie ipocriții noștri?! În cazul celor peste 50 miliarde euro exporturi tot anuale ale unor firme străine din România nu românii sunt cei care susțin câștigurile altora din afară sub formă nici măcar de salarii ci direct de profituri, în cea mai mare parte nefiscalizate?! Și apoi cei 4-5 milioane de români, plecați de rău și nu de bine din țară, nu muncesc pe unde s-au dus pentru alții, susținându-le nu numai salariile și profiturile, ci și sistemele de pensii și ocrotire a sănătății?!
 
Ni se spune că, înainte de a fi acaparați de capitalul străin, exporturile României vegetau sub 10 miliarde euro și că, de când cu aportul capitalului străin, au explodat la 70 miliarde euro! Cu 10 miliarde euro trebuia să gestionăm problemele unui deficit sub 2 miliarde euro anual. După 15 ani de mântuitoare implicare a capitalului străin, exporturile românești sunt de fapt cam tot aceleași, nedepășind cu mult „bariera” celor 10 miliarde euro, restul, adică grosul, fiind produse și servicii realizate în România de capitalul străin, cea mai mare parte în sistem lohn (de unde și valoarea adăugată scăzută). Și cu exporturi de numai 17 miliarde euro trebuie acum să gestionăm un deficit de 17 miliarde euro! Big deal! Nu puterea țării a crescut, ci doar paraponul ce cade asupra acesteia! Cum să înfruntăm acest deficit? Cu hotărâri CSAT sau cu arcurile „celor 3 Feți-Frumoși” români?! Căci atâția sunt, doar 3, în primii 100 exportatori din România!
”Capitalul privat românesc fără forță și prezență în piață, slab și necapitalizat?!” 
„Ansamblul statistic România” se va corecta pe seama minusculei economii românești, care va suferi un impact cu majuscule! Să nu ne amăgim că va fi altfel!
 
Unii binevoitori gata să dea sfaturi ne spun că situația deficitului comercial e gravă pentru că România se concentrează pe activități cu valoare adăugată scăzută, exportând produse primare și importând dimpotrivă produse prelucrate, ba, mai rău, livrând la extern materii prime pentru a achiziționa din afară produse manufacturate chiar de pe aceeași filieră și că restructurări profunde trebuie întreprinse în aceste privințe. Măi să fie! Cine să le întreprindă?! Capitalul privat românesc fără forță și prezență în piață, slab și necapitalizat?! Sau statul român care a fost practic desființat și aproape nu mai există?! Și apoi ce să schimbe?!
 
 
Nu acesta este de fapt rolul de mâna a paișpea pe care l-a rezervat României și capitalului românesc stăpânul extern, respectiv capitalul străin care a preluat resursele strategice, activele strategice și pârghiile strategice din România?!
Încă și mai și. Dintre acești binevoitori sunt unii care susțin că problema ar trebui să fie discutată în CSAT, ca fiind de interes național și pendinte de securitatea națională.
Câtă ipocrizie poți debita ca să ceri un asemenea lucru?! Ce să evidențieze analiza situației în CSAT?! Că onor capitalul străin a lăsat firmelor românești ciurucurile în materie de valoare adăugată?! Și cine să constate acest lucru?! Tocmai menestrelii cei mai devotați ai capitalului străin, în frunte cu președintele Iohannis?!Domnia sa să ceară socoteală capitalului străin și schimbarea situației?! Este o glumă. Dincolo, bineînțeles, de o infinită ipocrizie!