Apelul de ieri la unitate al celor trei mari din PNL-ul ciudat cheama mai degraba la o prima faza, care e o scindare. Caci mai intai trebuie sa se aleaga cei care vor sa nu se puna in opozitie cu presedintele si nici cu aliatul, PD, asa cum atrage atentia dl Stolojan, de cei care au ceva de obiectat, adica au alta parere. Tocmai ce pretind sa existe in PNL – dialogul, diversitatea de opinii – nu permit, se pare, cei trei initiatori ai acestui curios apel la unitate fata de presedintele ales si de aliati. De ce? Doar nici dl Traian Basescu nu e perfect, asa cum nici PNL-ul nu e si cum nici PD-ul nu e.
Cei trei au lansat noua porunci, ma rog, propuneri, pentru a salva, spun domniile lor, PNL-ul de la declin. Foarte frumoase intentiile, dragute pro-poruncile, atata doar ca, in mod normal, acestea ar fi trebuit prezentate partidului, iar nu tarii intregi. Deoarece majoritatea cetatenilor acestei tari nu sunt membri ai PNL, deci, in principiu, n-ar avea nici un interes pentru problemele interne ale acestui partid. Sigur, insa, un partid aflat la guvernare e interesant, mai interesant decat unul aflat in opozitie. Si daca se intampla ceva intr-unul dintre partidele de la guvernare, atunci interesul creste. Obisnuiti cu importantele stiri despre partenerii de pat sau chiar oficiu civil ai vedetelor sonore ori doar fotogenice, telespectatorii si cititorii ziarelor ar putea, desigur, sa fie interesati si de-o cearta in PNL, cu ajutor din afara si cu declaratii direct in afara. Tot ce poate semana cu o despartire, chiar cu un divort intre celebritati, poate aduce rating. Or, de rating au nevoie moderatorii de pe la televiziuni, ca sa-si poata incasa in continuare sumele si sa ajunga la ore de semi-varf si politicienii care urmaresc cu totul altceva decat unitatea interioara – subliniez, interioara – a unui partid. Astfel incat apelul extrem de judicios al liberalilor Theodor Stolojan, Mona Musca si Valeriu Stoica pare a avea si ceva ascuns. Dar nu ascuns foarte bine, pentru ca nu trebuie sa fii cine stie ce “analist” ca sa vezi ce e in spatele lui. Si anume o intentie de slabire in continuare a conducerii actuale, care, de acord, face greseli peste greseli, astfel incat dl Tariceanu sa se imbolnaveasca eventual si sa-i predea, in aplauzele unei anumite multimi, fraiele dlui Stolojan, exact cum acesta i le predase candva, nu prea de mult, lui Traian Basescu. E drept, nu pe cele liberale propriu-zise, ci pe cele ale Aliantei Dreptate si Adevar. Ceea ce nu va pot garanta este ca dl Stolojan ar si plange si i-ar spune: “Tari, draga… etc. etc.”
E limpede ca avem un PNL-PNL, asa cum avem un PNL foarte aproape de PD. Hazul de necaz poate fi facut si pentru ca un partid prin definitie si origine de stanga, cum este PD-ul, a ajuns sa se bata cu pumnul in piept, boc-boc, ca e de dreapta, o clipa chiar crestin-democrat (o mai fi, n-o mai fi?), in timp ce unul de dreapta prin definitie si origine cum e PNL-ul e acuzat ca ia masuri de stanga, fara de care, de altfel, nici nu se poate in situatia in care ne aflam cu totii, dar mai mult noi, cetatenii, decat ei, politicienii.
Asadar, ieri s-a mai dat o batalie pentru imagine, pentru ca toata lumea sa stie cine sunt cei buni (desigur, grupul Stolojan-Musca-Stoica) si cine sunt cei rai (desigur, Tariceanu si ai lui). In interiorul partidului, toate aceste propuneri ar fi primit eventuale corecturi si, oricum, n-ar mai fi ajuns la urechile intregului popor, asa cum s-a intamplat acum.
Cat despre “relansarea PNL ca forta politica responsabila si credibila”, e clar ce PNL trebuie relansat: cel al dlui Stolojan, adica PNL-Basescu.
