Prognozele pentru acest an nu sunt favorabile guvernului condus de Tariceanu. As putea spune mai degraba ca viitorul actualului Executiv este unul incert sub toate aspectele posibile. Analistii sunt de parere ca vor interveni modificari radicale intr-un termen foarte scurt, nu numai datorita aderarii Romaniei la UE, ci si din cauza animozitatilor existente in interiorul Guvernului si al Aliantei. Reactia ministrului Monica Macovei, profund revoltata de ce se intampla in Executiv si Parlament referitor la masurile anticoruptie care sunt din ce in ce mai putin dorite, este una dintre multele dovezi in masura sa conduca la ideea ca situatia nu mai poate continua in acest mod. Exista voci care sustin ca democratii, in numele unei asa-zise formule de guvern reformata, vor incerca sa-si promoveze interesele cu pretul ruperii tuturor intelegerilor avute cu liberalii, prima mutare fiind debarcarea lui Calin Popescu Tariceanu si inlocuirea lui fie cu Berceanu, fie cu Stolojan. Este un obiectiv traditional al PD, incurajat permanent de la Cotroceni si scos tot mai mult in evidenta odata cu iesirea la rampa a gupului liberal condus de Theodor Stolojan. Demersul mazilitilor din PNL privind formarea unui nou partid, concomitent cu tendinta vadita de a forma o alianta cu democratii lui Emil Boc conduc la ideea ca Tariceanu va fi una dintre tintele principale ale planului comun construit de nenascutul PDL si fostul partid al lui Basescu – PD. Satelitul pedistilor, ma refer la PLD, bate din pinteni cel mai tare, atacul virulent la adresa premierului demonstrand atat ostilitatea existenta intre platformisti si conducerea PNL, cat mai ales interesul special ca guvernul sa aiba in frunte un premier democrat, fapt ce atrage de la sine cooptarea in viitorul cabinet macar a unui lider din grupul lui Stolojan.
Nu punctez acum alte motive pentru care se solicita schimbari majore in Palatul Victoria. Este de ajuns ca PD si mai nou PLD, aflat pe post de varf de lance, considera ca liberalii nu mai detin suprematia in fata democratilor in privinta numarului de senatori si deputati. Cu alte cuvinte, luand in calcul recentele excluderi din randul liberalilor, pedistii sunt convinsi ca situatia actuala le da dreptul sa ceara schimbarea lui Tariceanu intrucat PD ar avea mai multi parlamentari decat PNL. Un lucru este insa cert, acela ca ofensiva impotriva PNL se va inteti odata cu scaderea sustinerii actualului premier de catre PC, iesit de curand de la guvernare. Liderii lui Voiculescu nu vad cu ochi buni viitorul Guvernului. Codrut Stefanescu spunea ca Executivul “in forma sa de astazi isi duce practic ultimele zile si ultima suflare, in conditiile in care noua alianta PD-PDL se contureaza tot mai clar”.
Primul semnal in aceasta directie a si aparut. El vine de la Emil Boc, care anunta ca partidul sau se va prezenta la scrutinul pentru alegerile europarlamentare cu liste proprii. Asta inseamna ca PD se rupe practic de PNL cu riscul de a incalca protocolul semnat anterior, in acest mod pedistii urmarind sa dezvolte scandalul pentru a-l determina pe aliat sa provoace alegeri anticipate. Invitatia de a veni in Parlament facuta lui Tariceanu de catre Boc, pentru a solicita eliminarea unor functii din Guvern in numele unei restructurari intarziate, face parte din strategiile PD de a-i face viata grea PNL, pana acesta va ceda definitiv. In acest mod, Guvernul orfan va intra in deriva din cauza clasei politice dominate de interese de grup si de partid de ultimul moment. Un lucru este insa cert, acela ca se actioneaza la plesneala, atat Alianta, cat si PSD (care se gandeste la o motiune de cenzura, dar nu indrazneste s-o depuna, neavand un calendar referitor la ce va intreprinde saptamana viitoare sau peste o luna). Clasa politica ramane nereformata.
