Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Consecinte in lant

Ada Stefan 04.08.2007 - 00:00

Intr-o analiza data publicitatii in aceasta saptamana, Economist Intelligence Unit avertizeaza ca majorarea beneficiilor din sistemul asigurarilor sociale si costul ridicat al programelor de dezvoltare a infrastructurii vor urca deficitul ...

Share

Intr-o analiza data publicitatii in aceasta saptamana, Economist Intelligence Unit avertizeaza ca majorarea beneficiilor din sistemul asigurarilor sociale si costul ridicat al programelor de dezvoltare a infrastructurii vor urca deficitul bugetar al Romaniei in 2008 la 3,1% din PIB, peste tinta Guvernului, de 2,8%. Considerand ca estimarile autoritatilor romane referitoare la venituri sunt prea optimiste, analistii EIU arata ca aceste costuri vor fi compensate doar partial de majorarile incasarilor din impozitul pe venit si TVA, echivalente cu 1,5% din PIB, si de reducerea unor subventii, reprezentand 0,9% din PIB.
Din pacate, majorarea deficitului peste limita de 3% din PIB prevazuta in criteriile de la Maastricht nu este singurul neajuns al proiectelor de infrastructura si asigurari sociale. Ar mai putea exista cel putin doua consecinte importante. Una dintre acestea este amplificarea deficitului de cont curent, situat in primul trimestru la 11,6% din PIB. Acest risc este cu atat mai mare cu cat Romania are in acest moment o capacitate mult diminuata de a-l finanta prin investitii straine. De exemplu, in primele patru luni ale acestui an, investitiile straine directe au acoperit numai 36% din deficitul de cont curent, comparativ cu 87% in aceeasi perioada a anului trecut.


O a doua consecinta importanta a deciziilor guver-namentale din ultimul timp este revenirea pe crestere a inflatiei. Se stie doar ca progresele Romaniei in acest domeniu au fost dificile, tara noastra fiind printre ultimele state devenite membre ale Uniunii Europene care au reusit sa aduca inflatia sub 10%. Cu deficite bugetare mici in ultimii ani, dezinflatia a avut succes. Dar lucrurile s-au schimbat, presiunile aderarii incepand sa se faca simtite. De fapt, prin mentinerea dobanzii de politica monetara la 7%, semnalul privind pericolul amplificarii in viitor a presiunilor inflationiste a fost dat deja de Banca Nationala a Romaniei. In plus, cresterea semnificativa a salariului minim si trei runde de majorari ale salariilor din sectorul public pot favoriza din plin cresterea preturilor.
Din pacate, reducerea cresterii salariale a devenit o problema foarte greu de rezolvat, mai ales ca nu este usurata de lipsa muncitorilor calificati. Este adevarat ca romanii mai au mult pana sa ajunga la salariile din tarile Uniunii Europene, dar, in unele domenii, rata de crestere a salariilor de la noi este uriasa comparativ cu a tarilor vecine. Bancherii, metalurgistii si functionarii din administratia publica au beneficiat in anii trecuti de cresteri salariale de patru pana la zece ori mai mari decat media europeana, plasand astfel Romania pe primul loc in topul cresterilor salariale in aceste sectoare. In administratia locala, salariile au crescut cu peste 21% in 2005 fata de 2004 si cu 40% in 2006 fata de 2005. In comparatie, cresterea medie pentru toate tarile Uniunii a fost de 4% in 2005 si 5,4% in 2006. De altfel, FMI chiar a avertizat recent ca salariile birocratilor au ajuns in ultimii doi-trei ani sa fie aproape duble fata de castigul mediu pe economie si pun in pericol nu numai finantele publice, ci si piata muncii, prin concurenta agresiva pe care statul o face companiilor private.


Sigur, nu trebuie sa dramatizam  avertismentele analistilor de la Economist Intelligence Unit. Dar nici Guvernul nu trebuie sa le ignore. Problema nu este numai ca dezinflatia stagneaza sau ca deficitul de cont curent este asteptat sa creasca la 12% in acest an. Sigur, pe contribuabilul anonim acest lucru nu il afecteaza direct. O inrautatire a indicatorilor economici, cum sunt inflatia si deficitele, poate schimba insa "sentimentul pietelor", adica atitudinea investitorilor fata de Romania. Iar in acest caz consecintele il vor afecta direct pe cetateanul de rand. De exemplu, iesirile de bani speculativ vor duce la o depreciere a leului, iar creditele in valuta se vor scumpi. Firmele vor avea greutati din partea riscului valutar si vor parasi sau ocoli Romania, ceea ce va insemna reducerea locurilor de munca.
Iata, intr-un scenariu pesimist, unde poate duce o decizie necantarita bine la timp! Consecinte nedorite se vor produce in lant.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...