Este un fenomen ce s-a amplificat în ultimii zece ani și a atins apogeul în timpul pandemiei COVID-19, când elevii din România au ajuns să se obișnuiască cu ideea de a sta departe de școală.
Acum, a venit confirmarea situației, chiar de la ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, care a anunțat că doar 66% dintre absolvenții învățământului liceal, din actuala promoție, s-au înscris la Bacalaureat.
Dezinteresul tinerilor de a absolvi examenul maturității este o consecință a politicilor duse nu doar de Ministerul Educației în ultimii ani, ci de toate guvernările, în general.
Este limpede că tinerilor nu li se asigură oportunități concrete după obținerea diplomei de Bacalaureat.
Diploma de Bac a ajuns doar un bilet de intrare la facultate, dar tinerii își doresc să vadă oportunități clare și după dobândirea licenței, iar la acest capitol statul român a acționat ineficient sau nu a acționat deloc.
Politicienii care s-au perindat pe la Palatul Victoria au tot vorbit despre corelarea programelor de studii din învățământul superior românesc cu cererea de pe piața muncii.
Evident, acest lucru nu s-a întâmplat și acesta este un factor extrem de important ce a determinat dezinteresul pentru Bacalaureat răspândit în rândul adolescenților.
Un tânăr din România anului 2021, cu un nivel de inteligență peste mediu și care nu provine dintr-o familie înstărită sau cu relații care să-l propulseze într-o carieră într-un anumit domeniu, este tentat să lucreze pentru o multinațională care este interesată doar de abilitățile sale în IT sau alte domenii, fără a ține cont de studiile acestuia, și oferindu-i un salariu la care mulți absolvenți de facultate nici nu-și permit să viseze.
În același timp, o companie din străinătate ce oferă salarii foarte bune nu întreabă un tânăr mecanic bun dacă are Bacalaureatul.
Guvernanții noștri aleg doar să contemple acest peisaj.