În condiţiile în care oamenii nu mai au de muncă, îngrijorările privind rambursarea creditelor creşte. În multe ţări, administraţiile au anunţat facilităţi pentru antreprenorii afectaţi direct. Dar ce se întâmplă cu angajaţii care stau acasă?
Telemunca e legiferată şi în România. Inclusiv Decretul Prezidenţial privind Starea de Urgenţă prevede la Art. 33 că: „instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, autoritățile administrative autonome, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile la care statul ori o unitate administrativ- teritorială este acționar unic sau majoritar, societățile cu capital privat, introduc, acolo unde este posibil, pe perioada stării de urgență, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului.” Acest, “acolo unde este posibil” limitează dreptul angajaţilor de a solicita munca de acasă. Victor Stănilă, avocat specializat în dreptul muncii, trage însă semnalul de alarmă. Prin Decret, munca la domiciliu sau telemunca devin obligatorii. Angajatorii trebuie să justifice autorităţilor că aceasta acţiune nu este posibilă. Nu este clar însă cui se adresează antreprenorii.
Este guvernul pregătit pentru telemuncă?
Companiile multinaţionale au un asset în acest domeniu. Au pregătite programe specifice şi măsuri pentru munca de acasă. Dar dacă guvernul cere, să vedem ce e în ograda sa.
Din vara anului trecut, pentru funcţionarii publici şi personalul contractant s-a introdus GDPR-ul. Mai precis, calculatorul de la birou este înzestrat cu o identitate care nu poate fi strămutată.
Întrebând un oficial al executivului, de ce nu se poate munci de acasă, prin dotarea cu un card, ca la funcţionarii europeni, a răspuns şocant. “Computerul de acasă nu e sigur. Există informaţii secret de serviciu. Dacă e hăcuit calculatorul sau cineva fură date prin internet, ce ne facem?” Securitatea statului mai presus de siguranţa cetăţeanului, pare să zică oficialul.
Dar persoanele care nu mai au de muncă, ce se întâmplă cu acestea?
BNR a comunicat băncilor comerciale că pot suspenda temporar plata ratelor pentru clienții vulnerabili afectați de epidemia coronavirus, fără să trebuiască să constituie provizioanele obligatorii în cazul întârzierilor la plată și restructurărilor de credite, potrivit surselor Profit.ro.
Vocile lumii:
Ministrul adjunct al Economiei din Italia, Laura Castelli, susține că guvernul va suspenda în întreaga țară plățile ratelor pentru creditele ipotecare, dar și alte facturi de utilități din cauza epidemiei de coronavirus.
Ministerul Finanţelor a anunţat că amână termenul de plată a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, a impozitului pe mijloacele de transport, de la 31 martie 2020 la 30 iunie 2020
Câte luni poţi să amâni plata creditului?
Ce acela un provizion bancar? Nucunoaşterea termenului poate stârni ilaritate. Conform reglementărilor de dinaintea crizei COVID-19, Banca trebuie să acopere din propriul capital pierderea respectivă, prin neplata ratelor de către creditor, ceea ce înseamnă că erau obligate să constituie provizioane, adică garanţii pentru pierderea estimată dintr-un credit nerambursat.
Cum se face, concret, acest lucru? De exemplu, în cazul unui credit ipotecar de 100.000 de euro ajuns neperformant, deci pe care clientul nu-l mai poate rambursa, banca estimează că va mai putea recupera 60.000 de euro, adică preţul estimat cu care va vinde casa cu care a fost garantat împrumutul. Restul de 40.000 de euro din împrumut, ce este mult mai greu de recuperat decât o garanţie imobiliară, trebuia acoperit din banii băncii.
Acum, banca nu mai este obligată să acopere această parte de 60.000 de euro.
Nu mai sunt bani lichizi în piaţă
Mai mult, ca urmare a ratării licitaţiei Ministerului Finanţelor, privind împrumuturile de la bănci, BNR pregătește măsuri pentru a injecta lichiditate în piață, inclusiv printr-o operațiune Repo care va fi realizată săptămâna aceasta, în funcție de nevoie, spun surse ale BNR.
Operaţiunile repo sunt tranzacţii reversibile, destinate împrospătării finanţelor cu bani lichizi, prin care BNR cumpără de la instituţiile de credit active eligibile pentru tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei.
Întârzieri de până în trei luni la plata ratelor unui credit puteau scăpa oricum și până acum fără provizionare din partea băncii. Discuții se poartă și pentru soluții de amânare a ratelor la creditele acordate companiilor afectate direct de criza COVID-19, însă în cazul acestora nu a fost anunțată o decizie încă.
Guvernul lucrează la un set de măsuri pentru ajutorul IMM-urilor
În Italia şi Spania, guvernele au anunţat deja posibilitatea amânării plăţii impozitelor şi taxelor angajatorilor către stat.
Guvernul României nu a comunicat un set de măsuri în acest sens. Ci doar că va aloca 2% din PIB. Cele mai afectate domenii sunt cele de tip HORECA, industria ospitalităţii, turismul, firmele de publicitate, media şi companiile care se ocupă de organizări de evenimente.
Băncile acceptă amânări la plata creditelor.
Raiffeisen și BCR au avut şi până acum soluții pentru clienții în dificultate. Le-a acordat o graţie pentru o perioadă de trei luni.
Două alte bănci de stat au plusat însă, anunțând că vor permite chiar amânări pentru toți clienții persoane fizice, nu doar pentru cei izolați sau în carantină.
CEC Bank spune că suspendă automat timp de o lună plata, fără penalități, pentru toți clienții care nu au disponibil în cont la termenul de plată a ratei, iar Banca Românească amână cu 2 luni plata pentru toate persoanele care solicită acest lucru.
Oamenii nu simt încă depresia financiară. Dar peste o lună, două?
