9.8 C
București
sâmbătă, 27 aprilie 2024
AcasăSpecialCine apara Parlamentul in Parlament?

Cine apara Parlamentul in Parlament?

PRM in Parlamentul European

Daca pana acum intrebarea din titlul articolului se referea la situatia din Parlamentul national, acum ea se refera la cel european. Dupa alegerile din primavara, vor intra in Parlamentul European deputati PRM, iar, pana atunci, reprezentantii lui. Un prim pas se face chiar in aceste zile, in timp ce interesul in mass-media, cu exceptia “Romaniei libere”, este destul de limitat. Caci, nu-i asa, pe noi nu ne intereseaza decat certurile dintre liberali si democrati.
Aflu ca s-a ajuns la un acord intre sapte partide de extrema dreapta din Parlamentul European (PE) pentru a infiinta o fractiune de 20 de europarlamentari numita “Identitate, Suveranitate, Traditie” (IST). Presedintele ei va fi Bruno Gollnisch, din Frontul National (Franta), iar vicepresedinte Philip Claeys din Vlaams Belang (Interesele Flandrei, Belgia). In aceasta noua fractiune vor lua loc Le Pen, Andreas Molzer, din FPO (Partidul austriac al libertatii), Ashley Mote din Independence party din Anglia, un reprezentant al partidului bulgar Ataka, doi italieni, trei flamanzi si cinci membri ai Partidului Romania Mare. Vadim Tudor a anuntat deja pe 5 ianuarie ca va adera la aceasta fractiune. IST va milita pentru recunoasterea intereselor nationale ale tarilor din care provine, pentru limitarea influentei Uniunii Europene si va promova in PE traditiile nationale, valorile crestine si familia drept celula sociala primordiala.

Tot “ai nostri”!

Partidele franceze, flamande si austriece exista mai de mult timp in Parlamentul European, dar nu au putut constitui pana acum o fractiune pentru ca nu intruneau numarul minim de membri. Ele faceau parte de aceea din fractiunea, pur tehnica, a “celor care nu apartineau niciunei fractiuni” si nu beneficiau de drepturi depline de vot, timp de vorbire, acces la presedintia unor comisii, facilitati tehnice si personal; acum, se vor bucura de aceste drepturi. Paradoxul este ca francezii, flamanzii si austriecii de extrema dreapta s-au declarat tot timpul impotriva largirii Uniunii Europene, dar tocmai aceasta largire ii ajuta acum ca, prin romani si bulgari, sa devina o fractiune in PE. Altfel spus, tocmai peremistii nostri cimenteaza extrema dreapta in Parlamentul European! Ne plangeam ca Vadim Tudor fluiera in Parlament ca pe stadion si-i balacareste pe adversari ca la mahala? Nu-i nimic, “circul” se muta acum la Bruxelles. Ne indignam ca Parlamentul Romaniei nu stie sa se apere? Asteptam cu interes: ce ace vor gasi europenii de acelasi cojoc?

Sau nu?

Lucrurile pot fi insa vazute si altfel: extrema dreapta europeana va profita de virulenta lui Vadim, dar il va convinge s-o exprime mai europeneste, adica mai decent, mai articulat si cu aceleasi argumente. Chiar daca iesirile rasiste ale lui Vadim nu difera esential de cele ale lui Le Pen, PRM, acum un incoerent amestec de comunism Ð vezi strigatele lor de pe 18 decembrie 2006 Ð legionarism si huliganism, va trebui sa devina un partid numai de dreapta si sa-si ascunda filiatia comunista, greu de acceptat, pentru un Gianfranco Fini, de la Alleanza Nazionale.

Legitimarea

Lepadand lest comunist, PRM va castiga, culmea, in Europa, legitimarea pe care nu a avut-o niciodata in Romania. Daca aici el nu este decat o prelungire insalubra a vechilor structuri comunisto-securiste, la Bruxelles va fi, pur si simplu, un nou partid de dreapta. Noroiul aruncat asupra Romaniei timp de 17 ani va fi uitat, iar trecutul lui “pre-european” va fi sters, diplomatic, chiar de europeni.
In toti acesti ani de la o revolutie anticomunista, noi nu am stiut sa delegitimam, daca nu chiar sa interzicem, un partid neocomunist. De ce ne-am mira atunci ca ei, europenii, accepta PRM-ul exact ca pe mai vechii lor stangisti si dreptisti? Ii vor reprima, sper, injuraturile, dar nu ideile. Ca orice institutie democratica, Parlamentul European incorporeaza politicieni antiparlamentari, antieuropeni si antidemocrati. Nu accepta insa pe negationistii holocaustului, pentru ca asa a decis. Dar si noi am decis ceva pe 18 decembrie. De ce nu i-am condamna, cat inca se poate, pe negationistii crimelor comuniste

Sorin Alexandrescu, scriitor, profesor la Universitatile din Bucuresti si Amsterdam

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă