Tragedia bogătașilor lumii din adâncurile Oceanului Atlantic, morți într-o cochilie de fibră de carbon și metal rar, ar putea fi numită generic Șarada Titan, numele vehiculului de sinucidere cu bani grei.
Să dai 250.000 de dolari, să semnezi un document, prin care îți asumi moartea (doar pe prima pagină apărea de trei ori cuvântul îngrozitor), să nu iei în seamă riscurile, asta da tâmpenie cât casa!
Domnia și prostia se plătesc, avea să spună mai mereu bunica mea.
De ce să ne batem joc de o tragedie? Nu suntem prea cinici? Știm că șarada e un joc, un fel de ghicitoare? Dar ce s-a întâmplat de fapt?
Presa mainstream s-a făcut de băcănie, încă o dată
Media mainstream s-a mai făcut încă o dată de băcănie. Analiști, coțcari și muezini ai crizelor au dezbătut ore întregi despre rolul oxigenului din sicriul în derivă. Pentru marile canale media n-a contat moartea a câtorva zeci de migranți din Mediterană.
Deși serviciile americane de intelligence au interceptat bubuitura din momentul dispariției liniei de comunicare cu echipajul coconului din plastic și titan, jurnaliștii dădeau speranțe, prin publicarea calculelor despre rezervele de oxigen, transmise de OceanGate, compania organizatoare a călătoriei spre infern.
Sigur, toți suntem datori cu o moarte, “dar nu-i totuna leu să mori / Ori câine-nlănţuit,” avea să profețească George Coşbuc, în poezia „Decebal către popor.” În fond, moartea celor cinci nu e eroică. Poate fi considerată o tragedie a prostiei umane, într-un singur act.
Titan s-a autodistrus undeva la mijlocul distanței dintre suprafața oceanului și locul de veci al Titanicului, relevă sursele naufragiului.
Între Titan, cochilia de metal nobil cu fibră de carbon, și Titanicul, celebrul vas naufragiat cu o sută și ceva de ani în urmă, există o serie de asemănări, potrivit specialiștilor.
Ambele ambarcațiuni, una de jucărie, alta de ”nescufundat,” au fost proiectate ca fițe.
Ce sunt fițele? Mofturile unora care – din prea plinul de sine – se dau în spectacol, fie comandând o roabă de șampanie, fie nemulțumiți că nu mai știu cum să cheltuie sacii de bani ai babacilor.
James Cameron a avertizat
O altă asemănare justificabilă e că niciunul dintre echipaje n-au luat în seamă alarmele specialiștilor.
Dacă celebrul căpitan Smith a accelerat monstrul, în 1912, deși a fost informat de găurile imense făcute de aisberg, firma OceanGate, organizatoarea morții de lux cu Titanul, nu a ascultat predicțiile lui James Cameron, celebrul regizor, care s-a scufundat de zeci de ori. Acesta din urmă, i-a prevenit pe organizatorii călătoriei de fițe că submersibilul nu va rezista presiunii din adâncuri.
Fițele Titanicului și a Titanului, două coșciuge de lux, vor rămâne în memoria timpului ca tragedii îngrozitoare. Asta, pentru că nu au gestionat cumsecade riscurile, doar au stârnit poftele de aventură.
Să cheltui o avere pentru o moarte sigură, iată o probă consistentă a alienării condiției umane!
Tragedia coconului a ținut planeta cu sufletul la gură, doar pentru că inspectorii adâncurilor n-au vrut să comunice adevărul.
Americanii n-au dorit să recunoască faptul că au sateliți de spionaj. Că pot afla tot ce mișcă pe pământ sau în ape. Pur și simplu, au mințit cu tembelizorul. Și nimeni nu se revoltă.
James Cameron a prevenit organizatorii expediției dintre viață și moarte că ambarcațiunea nu e sigură din punct de vedere tehnic. N-a fost luat în seamă!
Adrenalina a întunecat rațiunea. Cinci persoane au devenit celebre prin prostia de a plăti un sfert de milion pentru o sinucidere mediatizată. Asta nu e o fiță?
citește și: Amurgul Vestului
S-au auzit fel de fel de aberații, de la calculul viabilității oxigenului din submersibil, până la acuzarea companiei, organizatoare a voiajului de lux, că ar trebui să plătească despăgubiri. ”Pasagerii de pe submarin au semnat o declarație pe proprie răspundere, care menționa de mai multe ori riscul de deces,”potrivit Insider.
Banii tâmpesc
Tâmpenia celor care nu mai știu cum să cheltuie purcoaie de bani se evidențiază și prin micul mare detaliu, prezentat într-o coadă de știre, pe un canal minuscul, e că cei cinci nu aveau vreo fereastră, prin care să admire epava Titanicului, ci ar fi vizualizat pe o niște tablete imaginile culese din exteriorul submersibilului. De ce să dai 250.000 de dolari pe niște imagini, pe care le poți vedea de acasă din fotoliu? Prostia și domnia se plătesc, să ne readucem aminte!
Ne aducem aminte de reclama pentru o călătorie în spațiu, într-o capsulă, a Virgin Galactic, contra sumei de 450.000 de dolari?
Consultată de o publicație britanică, Ellen Langer, psiholog la Harvard, specializată în cogniție socială și luarea deciziilor, a spus despre profilul consumatorilor de astfel de peripeții că sunt oameni care nu și-au trăit cu adevărat viața, iar banii le-au luat mințile.
Ironia sorții e că unuia dintre pasagerii spre infern i s-a dat discount, spunându-i-se că mult visata călătorie e mai sigură ”decât traversatul străzii.”
Morala poveștii e că banii înnebunesc.
VOCILE LUMII
James Cameron
Regizorul filmului ”Titanic”
“Distribuie James Cameron, regizorul filmului de succes „Titanic”, din 1997, care a făcut el însuși 33 de scufundări la epavă, a declarat că, în momentul în care a auzit despre dispariția submersibilului Titan în Oceanul Atlantic, s-a gândit imediat la o implozie, informează CNN, citat de Libertatea.ro
