9.6 C
București
luni, 25 martie 2024
AcasăOp & EdPrognoze pentru anul 2022

Prognoze pentru anul 2022

Prognozele pe anul 2022 sunt favorabile țărilor puternic industrializate, pentru că se pre(a)gonizează sfârșitul pandemiei. Însă și la mijlocul anului 2021,  guvernele lor erau optimiste, dar au făcut corecții pe parcursul apariției noului val de coronavirus. Ce se va întâmpla cu România?

Fondul Monetar Internațional prevede o creștere de 4,4 % a economiilor globale pentru anul 2022.

Prin legea bugetului, Guvernul Ciucă și-a propus o țintă de 4,6 %, mai la deal, cum s-ar zice.

Banca Transilvania, cea mai mare din România, cu sediul central în Cluj-Napoca, estimează că în 2022 economia va creşte cu 5,2% faţă de 4,6%, cât este prognoza guvernului Ciucă, iar PIB-ul va ajunge la 266 de miliarde de euro faţă de 240 miliarde de euro în 2021. Nu aceeași părere o au profesorii de la Universitatea Babeș Bolyai din același oraș. Dascălii, mai înalți decât piciorul mesei guvernamentale, prevăd o creștere de „doar” 3,7% din PIB, după ce, “în 2021, perioada de redresare foarte rapidă din prima parte a anului a fost urmată, în a doua jumătate, de o pierdere de ritm.”

Inflația înflorește, sărăcia dospește

Prognoza ultimului Consiliu de administraţie al Băncii Naţionale a României estimează o continuare a creșterii inflației de la 7,9% la 8,6 la sută, în iunie 2022.

Dacă la o rată a inflației de 8,6 %, similară cu cea din 2008, când guvernul Tăriceanu și populația au risipit miliarde, “nevoie mare,” când rata dobânzii de politică monetară era de 10,25%, acum nu ne aflăm în aceeași situație. Decizia de politică monetară a BNR va impune un nivel scăzut, undeva între 2 % și 2,5% pe an, dobânzi la care se împrumută băncile comerciale. Asta înseamnă că pentru cei 1,8 milioane de români cu credite, ratele creditelor nu se vor scumpi, decât la niveluri suportabile.

Citește și: Slăbește fără diete ! Încercare simplă de antrenare a creierului

Ce se va întâmpla cu România?

Până în 2024, PIB-ul României ar trebui să ajungă, conform proiecțiilor guvernamentale, la 300 de miliarde de EURO. De ce să nu ne amintim că mult prea lăudatul împușcat de la Târgoviște ne-a lăsat în 1990 cu 39 de miliarde de dolari?

Ce se va întâmpla cu România?
desen de Ștefan Popa Popa’S

Pentru că tot e “Joi, după Miercurea Ciuc,” Dracul nu e atât de negru. Deprecierea leului față de EURO, de la debutul pandemiei de Covid în România, a fost de 2,9%, în timp ce  forintul maghiar a căzut în an pre-electoral cu 8,4%, zlotul polonez cu 7,9 %, iar Leva bulgărească a pierdut 4,2 %. Singura monedă mai puternică în regiune este coroana cehă. Aceasta s-a depreciat cu doar 0,6%. 

Să mai vorbim despre prăbușirea lirei turcești cu 13,44%, doar într-o singură zi de noiembrie sau să mai amintim turiștilor de Laleli că inflația a ajuns la 20 %? Că un kebab are prețul dublu față de acum patru ani? Că Erdogan abera că rezerva Federală a SUA va înăspri creditul pentru consumatori și pentru întreprinderi, pe măsură ce inflația crește, iar întâmplările de pe piața financiară americană i-au invalidat prognozele?

citește și: În pandemie, bogații devin și mai bogați, sărăcii și mai săraci

Toate previziunile docte sau semidocte se împiedică, însă, în invariabila traiectorie a coronavirusului.

Dacă există o constantă în recomandările celor mai mari companii de audit financiar și de consultanță “high-level,” viitorul statelor lumii este asigurat de guvernele mintoase, adică posesoare de neuroni.

Cine nu înțelege că pandemia a schimbat nu numai variabilele de analiză predictivă, ci și paradigma investițională, va rămâne, cum se zice prin popor, “jos din căruță, în teleguță.”

Antreprenoriatul român, spița ruptă a tricicletei

Prosperitatea oamenilor este legată, ne place sau nu ne place, de intreprinderile mici și mijlocii. Marile corporații, chiar dacă și-au luat un avânt semnificativ pe burse, limitează creșterile salariale la procente infime față de venituri. Deh, un corpocrat nu știe decât lungimea lațului, chiar dacă se laudă pe la Poplaca sau la bunica din Gheboaia cu venituri de 2.000 de Euro pe lună. Cheltuielile sale sunt pe măsură.

Soliditatea unei economii naționale (o știm și noi, nefiind economiști n.a.) este dată de stabilitatea și de forța IMM-urilor. Corporațiile se relocă la orice curent tras pe Potomac, mai ales acum când CEO-iștii au învățat că se poate lucra și pe online din India spre Nu Știu Unde. Pe când micile afaceri n-au unde să plece.

Mersul economiei românești pare a fi asemuit tricicletei. Roata din față e teleghidată de hegemon, iar cele din spate n-au nimic împotrivă.

Pentru renașterea capitalismului românesc

Companiile mici sunt cele care alimentează majoritatea economiilor locale și care stau la baza unei clase de mijloc puternice. Guvernele responsabile sunt cele care ajută la integrarea lor în economia globală și le susțin proiectele de dezvoltare.

Guvernul român e doar cu ochii la PNRR, în loc să vadă ansamblul. Produc investițiile din banii europeni valoarea adaugată? Dacă finanțările se duc pe cămine culturale și pe drumurile dacilor, atunci moștenitorii romanilor pot invada spațiul economic și fără podul lui Apolodor.

Rapoartele internaționale arată că țările care au impus cele mai puține restricții sunt în topul dezvoltării: Danemarca, Suedia, Norvegia.

Cine să scoată antreprenorii români de la reanimare?

România capitalistă, lovită de curentul neomarxist

Prosperitatea clasei de mijloc – ceapa ciorii

Marea Britanie, Germania și Italia, țări cu lockdown-uri perpetue, s-au descurcat mai greu. Spania s-a prăbușit cel mai mult dintre statele occidentale, pentru că nu și-a adaptat economia la taifunul epidemiologic.  

America, așa cum o știm, s-a descurcat. A scos trilioane din visterie și le-a dat direct lucrătorilor, obligați să stea acasă. Austria și Spania au decis să investească mult în capacitățile sanitare, fără a acorda compensații celor vătămați de agresiunea virală. După doi ani de la începerea pandemiei, venitul real al gospodăriilor austriece este cu aproximativ 6 % sub nivelul de dinainte de apariția coronavirusului.

România va păgubi dacă nu scoate bani pe inovare și cercetare. În pagina de anunțuri a ziarului “România liberă,” un antreprenor român anunță că și-a pierdut încrederea în statul român. O declară nulă. Iar eu continui să înmulțesc ceapa ciorii, în dispreț față de economia națională, pusă pe perfuzii.

PricewaterhouseCoopers

Membră a BIG 5 în analize

sediul PricewaterhouseCoopers

“Norvegia a investit resurse considerabile într-un fond guvernamental numit Green Platform Initiative. Inițiativa are rolul să evalueze propunerile de proiecte care se concentrează pe cercetare, dezvoltare și inovare în creșterea economiei verzi. Acordă 120 de milioane de dolari,” scrie un raport al PricewaterhouseCoopers.

Citiți România Liberă și pe Google News!

Marius Ghilezan
Marius Ghilezanhttp://mariusghilezan.ro/
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Transformând problemele în oportunități – 5 abordări proactive pentru a deveni un manager mai bun

În lumea complexă și dinamică a managementului, abilitățile de leadership și capacitatea de a gestiona o echipă de angajați sunt cruciale pentru succesul organizației....

Momente de panică pentru Alexandra Stan. Artista a rămas fără haine, în Finlanda

Cu toții ne-am confruntat cu aventuri neașteptate în călătorii, iar recent, Alexandra Stan a avut parte de o experiență de neuitat în Finlanda, care...

Revolut este prima bancă din România care lansează eSIM

Revolut, banca digitală cu peste 40 de milioane de clienți la nivel global și mai mult de 3,5 milioane în România, devine prima bancă...
Ultima oră
Pe aceeași temă