BNR avertizează că succesul financiar al românilor nu poate ascunde fragilitatea mediului de afaceri. Avem, practic, o economie cu două fețe, un paradox bine surprins de datele BNR. Pe de o parte, populația pare mai disciplinată financiar ca oricând: ratele neperformante la credite scad, românii își achită datoriile la timp și par să fi învățat lecția gestionării bugetului, după valul scumpirilor din ultimii ani. Creditele ipotecare rămân printre cele mai sigure, semn că investițiile în locuințe sunt, în continuare, tratate cu responsabilitate. Cultura financiară evoluează, iar oamenii cântăresc tot mai atent capacitatea reală de rambursare.
Pe de altă parte, firmele, mai ales cele mici și mijlocii, se află într-o zonă gri. Creșterea accelerată a creditelor neperformante în rândul IMM-urilor și nivelul ridicat al riscului în creditele cu garanții de stat și în sectorul imobiliar comercial indică o presiune tot mai mare asupra economiei reale. Costurile operaționale ridicate, accesul dificil la capital, volatilitatea pieței și lipsa unor rezerve financiare solide, lasă companiile expuse. În timp ce populația se stabilizează, mediul de afaceri se clatină.
Din această perspectivă, România traversează o dualitate financiară: stabilitatea individuală se consolidează, în timp ce stabilitatea colectivă slăbește. BNR ne avertizează că riscurile se mută din zona consumatorilor în cea a firmelor, iar dacă acest trend continuă, consecințele pot depăși simpla statistică, adică pot afecta locurile de muncă, investițiile și ritmul de creștere economică.
E un semnal că direcția politicilor economice ar trebui să se mute de la protejarea consumului, către protejarea capacității companiilor de a produce și a genera valoare. Altfel, riscăm să ajungem într-o economie în care oamenii își plătesc ratele, dar nu mai au unde să lucreze.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News
