Pledoarie pentru Bujor. Poate v-ați întrebat de ce nu avem un simbol național autentic, agreat de întregul neam. Simplu. Că nu ne-am pus de acord și nu suntem preocupați de o identitate națională.
Ne plac cireșii japonezi, dar nu știm că sunt simbolul național? Dar crinul? Efigia familiei imperiale. Știm de frunza de arțar de pe steagul Canadei, dar nu ne-a trecut prin cap că nufărul are sărbătoare națională în India. Spania are irisul, SUA, Bulgaria, Marea Britanie, trandafirul, Albania-macul, Olanda, Turcia, Ungaria, laleaua.
“Floarea națională sau un alt element vegetal constituie, în multe țări, un element de identitate națională, alături de alte simboluri naționale stabilite prin constituție sau un alt act legislativ. Când vine vorba de floarea națională, însă trebuie să avem în vedere criterii obiective și mult mai complexe,” scria, încă din 2013, profesorul Florin Toma, inițiatorul acțiunii de branding de țară, încă din 2013.
citește și: Strașnicii Zdob și Zdub, isprăviți de junta progresistă
De mic a descoperit bujorul, în curtea casei părintești din Pucioasa, de parcă era de-o veșnicie în acel pământ. Luptă de-o viață pentru o idee. Sigur că, în anii de format caractere, de la catedra universitară, n-a avut nenorocul de-a da peste tinerii care și-ar vinde și țințirimul pentru dezvoltări imobiliare. A format zeci de generații în slujba unuia dintre cele mai frumoase domenii, cea de horticultor.
Am putea avea un muzeu al florilor la Timișoara
Ieri, am primit și o veste bună. Casa Mühle, a celebrului florar vienez care a făurit Timișoara, ca “oraș al florilor,” este salvată. Are acoperiș, cum trebuie. Primăria lui Fritz ar putea să o cumpere. Și să avem și noi un muzeu al florilor. În urmă cu aproape 180 de ani, Wilhelm Mühle, un tânăr bavarez a plecat spre Orient pentru a se căpătui. Încă de la vârsta de 22 de ani, a remontat soiuri nobile de trandafiri. S-a căsătorit cu fata patronului său. Cu frumoasa Josephine. Avea să devină cel mai de seamă grădinar al imperiului. Casa lui din Timișoara era înconjurată de solarii. Firma sa exporta flori în toata Europa de sud-est. Florăria Mühle a devenit furnizor al Curţii imperiale din Viena, al caselor regale din Bucureşti, Belgrad şi Sofia. În casa patronului său, pe strada Independenţei de azi din Timișoara, Wilhelm Mühle nu a deprins doar tainele grădinăritului, ci şi-a întâlnit şi viitoarea soţie.
Trandafirul Madame Josephine a intrat în manualele horticole ale lumii. Doar cei pasionați și determinați pot schimba lumea.
Cu prețul a 160.000 de boi, Pache Protopopescu a creat Parcul Cișmigiu
De numele său este legată prima sapă dată viitorului Parc Cișmigiu. Era epoca glorioasă a lui Pache Protopescu. Avocat, deputat, primarul Capitalei l-a convins pe edilul de atunci al Parisului că poate da numele Bucureștiului “Micul Paris,” dacă îi dă bani să facă un parc. 80.000 de galbeni. Cu un galben se puteau cumpăra doi boi. Socotiți dimensiunea finanțării!
Câți dintre noi mai știm că pământul ia forma sufletelor, când lutul de modelat cu pasiune?
Pledoarie pentru Bujor
Profesorul Florin Toma poate fi considerat un ctitor. Asta doar în cazul în care Parlamentul va vota o lege aflată în dezbatere publică, despre declararea bujorului ca simbol național.
În lunga sa carieră didactică și de cercetare, a identificat cinci soiuri spontane și trei cultivate.
Bujorii cresc natural în pădurile seculare din România. Pot fi admirați în Zăul de Câmpie, la Plenița, în Parcul Comana.
Profesorul Toma a lansat inițiativa, după lungi cercetări, pe baza a zece argumente.
Cinci specii de bujor cresc spontan în România în rezervații naturale protejate prin lege, având un mare potențial biologic și ornamental.
Pe lângă speciile spontane, în țară există și trei specii cultivate cu peste o sută de varietăți și soiuri.
În mai multe regiuni ale țării sunt organizate anual în luna mai, sărbători și festivaluri ale bujorului.
Plantele de bujor au un mare potențial decorativ fiind nelipsite din parcuri, grădini private și publice.
Bujorul este cultivat în mod special și destinat realizării buchetelor și aranjamentelor florale.
Datorită adaptabilității sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat pe întreg teritoriul țării, de la câmpie până la regiunile muntoase;
Florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga țară, constituind surse de inspirație pentru folclor, muzică, literatură și arta poporului român;
Peste o sută de mii de români poartă prenumele sau numele de Bujor.
În conștiința populară, ideea de sănătate, frumusețe fizică și spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor.
Bujorul este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însușiri terapeutice în medicina populară românească.
În susținerea inițiativei s-a lansat pagina: https://www.facebook.com/BujorulRomanescOficial
Nevoia de simboluri, de identitate într-o lume a aglutinării globalismului
Cu o modestie demnă unui dascăl de școală veche, Florin Toma zice că ideea de floare națională nu îi aparține. Ea este, poate, la fel de veche ca și ideea de Imn național, Steag, Stemă.
Am construit Catedrala Mântuirii Neamului, un deziderat al multor generații. Acum e timpul să înnobilăm ființa națională cu bujorul. Și să-l trecem pe profesorul de la Facultatea de Horticultură din București în cartea de istorie. Nu pretinde să aibă bujorul forma obrajilor săi. Doar obrajii săi sunt ca bujorul, un dar de la Dumnezeu.
Vocile lumii
Florin Toma
Profesor la Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV București
“Venim pe lume însoțiți de flori, ne petrecem viața printre flori și plecăm din lume înconjurați de flori. Câte astfel de prezențe pline de semnificații și atât de permanente în viața noastră mai putem da?” – s-a întrebat, în cadrul unui colocviu, profesorul Florin Toma de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.