Idioții utili au înțeles că Ludovic Orban a criticat useriștii și pluseriștii pentru că nu au jurat pe Biblie și sunt fără Dumnezeu. Stigmatizații au sărit în gură de șarpe. Tocmai la gâtul celui care i-a băgat în marea casă a guvernării.
Se spune că broaștele râioase n-au memorie, așa cum limacșii n-au casă. Deci nicio povară. Niște Fluturăvânt provoacă furtuni în pahare.
Însă fără vigilența necesară vremurilor de vipie și de neoiobăgie la marele stăpân ascuns în grota progresistă de la Davos, monștrii pot devora orice urmă de memorie, credință și tradiție.
Ludovic Orban – conservator?
Planurile marilor cleptocrații mondiale (în termeni medicali: coprocrații n.a.) e să anihileze orice urmă de viață normală și să reseteze planeta prin fel de fel de cauze, unele mai cretine decât altele, cu unicul scop de a ucide inteligența și creația.
Ieșirea intempestivă a președintelui PNL, încă în funcție, înțeleasă ca un mesaj conservator, nu a fost recepționată nici măcar de publicul liberal.
Din perspectiva “tranșării” rezultatului Congresului așteptat, clarificarea doctrinară a liderului PNL e cam târzie. Mesajul său nu mai vibrează. Lumea liberală e mai atentă la scorul din partidele locale (până ieri, Orban – Cîțu 8-6) și la bătăile între tabere.
Cum să-i spui flămândului despre diete și tradiții culinare?
Oamenii vor funcții, avantaje și afaceri grase.
Pe nimeni dintre posibilii delegați la Congres nu-l preocupă orientarea ideologică și programul politic.
Toți sunt organizați pe găști. Există vreo gândire printre ciomăgari? Poate rațiunea umfla dirijabilul, în cădere liberă?
Mai conving poziționările ideologice, într-un partid pendulă de la liberalism la progresism?
Marele și Puternicul Nevăzut e în stare să provoace ploi, pentru a culege furtună, acesta fiind rațiunea salvării, de care oamenii normali la cap s-au cam săturat.
desen realizat de Ștefan Popa Popa’S
Cititori ai faptelor istoriei, noi știm de la Kennedy încoace că toate loviturile de stat organizate în lume de Marele și Vrednicul, adăpostit pe Langley, o uliță din inima imperiului, s-au comis în numele operațiunilor de salvare.
Au vrut să-l extragă pe jurnalistul incomod, Julian Assange, din Ambasada Ecuadorului din Londra, au schimbat președintele republicii sud-americane. Pentru Marele Nevăzut, civilul narcotizat cu ideologia progresistă e cea mai bună carne de tun.
Nimic nu ne mai surprinde. Nici că Ludovic Orban, fost bursier Soros, e acum de partea poporului și a tradiției sfinte liberale.
Povești de adormit vigilența.
Lupta în PNL nu e de idei. Nici gând de democrație. Mânuitori de șuriuri, trădători, pălmi și pumni se impart azi în partidul făuritor al României moderne.
Ce bătălie, război curat
Cititorul poate face singur un experiment. Să-i pună în față unui liberal reformist (ce cuvânt horror pentru generația noastră) două portrete: unul al lui Ion I.C. Brătianu și altul al lui Ion C. Brătianu și să întrebe care a fost Ionel.
Nimicul se înconjură mereu cu flamuri și cu trompete de propagandă.
Firescul a murit demult în PNL. Încă de pe vremea președinției omului cu față albă.
Putea fi dus la cimitir, partidul, nu Fața de ceară, și nimeni nu mai bocea feuda brătienilor.
Cartea tradiției e demult aruncată din lada de zestre a celor ce se țin drept liberali.
Din purtările lor și din ocheadele date vitrinei vopsite cu numele de Reformă, îți dai ușor seama că actualii liberali și-ar vinde și tablourile de familie, de ar găsi vreun anticar.
Definiția celor două ideologii
Conservatorii, pentru cei care nu știu, sunt apărătorii familiei tradiționale, a vestigiilor istorice și a credinței.
Progresișii mai poartă numele de neomarxiști, pentru că din cărticica lui Mao și-au ridicat pumnul către Dumnezeu, iar din învățăturile profetului negru, Karl Marx, strategie de luptă.
Întotdeauna, Diavolul s-a recomandat reformator. De la Revoluția franceză încoace, el reapare în straie noi, doar, doar ar putea păcăli lumea-ntreagă că el e Marele și Bunul Salvator.
Aș mai întreba un oarecare carnet liberal, când te-ai aruncat în mare, fără să știi să înoți, mai contează de unde vine Salvamarul?
Noul strălucește. Vechiul miroase a formol
Între crima ideologică și ucidere din culpă stă întotdeauna hoitul cu vată-n nas. Și niciun legist nu poate identifica obiectul crimei.
Principiile rămân simple gări în goana destinului. Bani, cumetrie și plasturi democratici. Asta caută neoliberalii.
Știe vreun delegat la congres care e diferența dintre neoliberalismul fâlfâit și conservatorismul cu miros de mucegai?
Încă de pe vremea lui Nea Nicu Enescu, a domnului Săndulescu și a seniorului Amadeo Lăzărescu, m-am prins că reaprinderea luminii a fost doar o fereastră de oportunitate pentru săritura noilor șacali. Și asta era în primăvara anului 1990. De atunci, am participat la toate congresele ca simplu spectator, fără punga de semințe, rebotezată în popcorn.
Vocile lumii
Sorin Roșca Stănescu
Jurnalist
Sursele bine informate susțin că marele păcat al lui Ludovic Orban e că s-a autopropus candidat la președinția țării.
Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu a declarat în cadrul emisiunii “Ce-i în Gușă, și-n căpușă” de la Gold FM că: „Este un obicei ca președintele României să fie închinat străinătății”.
