Eurovision continuă să fie vândut publicului ca un concurs de muzică. Cine mai votează muzica și cine votează identitatea? E o hartă emoțională a Europei, cu piese-vehicul și voturi care spun o poveste mult mai complicată decât refrenul.
Locul 3 poate fi citit în multe feluri: piesă solidă, interpretare bună, producție competitivă. Dar la fel de vizibil este și ceea ce lipsește din ecuație. Valul de puncte „prietenești”, reflexe regionale care, de ani buni, definesc topurile, mai mult decât ne place să recunoaștem. Din nou apare sentimentul clasic: „vecinii nu ne-au dat puncte”. E un tip de lectură care spune mai mult despre așteptările noastre, decât despre mecanismul real al competiției. Eurovision funcționează ca un ecosistem de afinități culturale, istorice și politice.
Ce caută state, precum Israel sau Australia într-o competiție „europeană?” Răspunsul oficial ține de apartenența la Uniunea Europeană de Radio și Televiziune, nu de geografie strictă. Dar percepția publicului rămâne mai rigidă decât regulamentul: pentru mulți, Eurovisionul ar trebui să fie o oglindă exclusiv europeană.
Dar…. există un alt actor tot mai influent, adesea invocat doar parțial: Diaspora, forța comunităților românești din afara țării, un factor structural în votul publicului. Diaspora nu a „denaturat” concursul, ci l-a transformat într-o apartenență. Diaspora a catapultat România pe locul 3.
Una dintre marile tensiuni ale formatului este juriul versus public, criteriile profesionale, tehnice, versus emoție, identitate, solidaritate. Întrebarea dacă Eurovision ar trebui să fie decis exclusiv de public pare democratică la prima vedere. În realitate, ar însemna o amplificare și mai puternică a blocurilor de vot, a mobilizărilor din diaspora.
Eu nu am văzut și ascultat „cea mai bună melodie”, ci am urmărit cum circulă muzica prin identități colective. Iar locul 3, locul 1 sau locul 10 devin, în final, efecte secundare ale unei Europe care votează cu memoria, cu apartenența și cu reflexele ei, nu cu urechea.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
