Versurile melodiei „Dă-i țiganca!” a trapper-ului Gheboasă, trend-setter-ul adolescenților români, ajunse în online-ul românesc, au oripilat generația conservatorilor.
A trebuit ca artistul – idolatrizat de puștimea română – să urce pe înalta scenă a Cluj Arena, pentru ca babacii să conștientizeze ce muzică ascultă odraslele lor.
Mulți mureau proști și nu știau că piesa artistului are paisprezece milioane de vizualizări. Priza lui Gheboasă la copii e fantastică.
Puțini comentatori au sesizat, însă, cum adolescenții fredonează în cor partiturile idolului lor.
S-au stârnit deodată pudoarea și evlavia!
Deodată, s-au stârnit pudoarea și evlavia deopotrivă a unei mulțimi parcă evadate din mănăstirile de maici și de taici. Să fi uitat dogmaticii conservatori de azi că – și în vremea Flower Power – muzica din tinerețea lor, cântăreții de talia lui Jim Morrison erau interziși pentru că proferau injurii și adicții de droguri pe marile fânețe sau pe arene?
“F..ck you!” era la ordinea zilei la Woodstock. Scurtă memorie mai avem…
După revoluție, “Paraziții” erau interziși în anumite comunități. Cenzurarea lor a dus la creșterea exponențială a CD-urilor vândute. Astăzi, Gheboasă,, Ian, Oscar, Ynni Sebi, RAVA au public mai mare decât aveau odată BUG Mafia, Parazitii, Puya (și versuri sunt la fel de obscene).
Uităm, dar criticăm cu sarcasm!
Belicoșii cu fierea urcată-n creier au stigmatizat întreg festivalul UNTOLD, unde s-a produs și muzică bună. Ce legătură de cauzalitate poate provoca bila leneșă să digere și produsele comestibile?
Prestația trapper-ului și jargoanele acestuia au creat în masă o disonanță cognitivă. Acest fenomen psihologic apare doar în cazul unui eveniment major, care contrastează cu atitudinile și credințele subiecților, în cazul de față: părinții și bunicii. Pioșii se simt ultragiați. Sfioșii tac și rumegă. Activiștii religioși iscă furtună.
Pentru cei care vor să cunoască mai mult, trap-ul e o ramură a hip-hop-ului, mult mai energică și mai plină de viață. “Să fii trapper înseamnă să faci ce vrea p*la ta pe instrumental!” descrie mai plastic unul dintre inițiatorii genului, străin, nu român.
citește și: UNTOLD 2023 – nespusele momente de magie și extaz
Foarte puțini știu ce ascultă juveții în căștile lor mari. Când îi văd, se gândesc probabil că așa ar arăta puricele cu vată-n urechi, nu percep starea ca pe un semn al alienării.
În camera ecourilor papistașilor – ce și-au lăsat trăirile pe peroanele gărilor vieții – ca pe bagajele cu țoalele murdare, s-a exprimat cu nesaț indignarea. Au uitat oare că zbenguielile lor, când ascultau Jethro Tull, AC/DC, Uriah Heep, păreau drăcești în ochii babacilor, obișnuiți cu foxtrot şi charleston, când nu se învârteau în rulori de vals?
Ipocrizia și-a demonstrat măsura. Talie înaltă. Înțelegere mică. Gândire viscerală. Minte deloc.
„O muzică prea mieunată”
Pentru cei care nu vor să moară proști, trapul este o nouă modă muzicală, care combină beat-ul cu muzica electronică, hip-hop-ul, cu rap-ul și rock-ul clasic. “E prea mieunată pentru gustul meu,” îmi spune un tată, care încearcă să înțeleagă universul gravitațional din jurul fiicei sale.
Falia dintre generații pare tot mai abruptă. În plin ev al interconectării, generațiile sunt tot mai distale și mai egocentrice, semn că inflația de mijloace de comunicare a dus la abandonul relației părinte-copil. Ne mai întrebăm de ce înregistrăm depresii și însingurări în mijlocul tinerilor?
La inserarea cuvintelor injurioase, pudoarea a răbufnit ca o toaletă-nfundată. Sudalmele și criticile conservatorilor, niște arhangheli coborâți de pe crucile sfinte, sunt simplele frustrări ale unora care nu înțeleg slang-urile și comunicarea prin emoticoane a odraslelor lor.
Organizatorii caută doar profitul
S-a gândit cineva că prin inserarea acestui corp cavernos în mijlocul carnavalului de la Cluj, organizatorii au urmărit o creștere și mai mare a popularității UNTOLD? Publicitatea negativă e tot publicitate.
Dintr-un alt unghi de vedere, fetele și băieții din școlile primare și gimnaziale nu pot fi învinovățiți că ascultă ce le place. Păi, nu pentru libertatea lor s-a murit la revoluție?
Prea grăbiți să pună osânză financiară și prea ocupați să consume vacanțe exotice, românii au neglijat nevoia construcției de arhetipuri. Cel mai ușor e de dat vina pe dascăli sau pe Ministerul Educației Naționale. A pune anateme e un exercițiu la îndemâna celui neobișnuit să-și facă analize de context. Sau de stare.
Cunoaștem mulți părinți care-și lasă copiii ore-ntregi de butonat pe internet, doar să scape de cantonamentul celor “șapte ani de acasă.” Buna creștere a ajuns desuetă. Lumea grăbită n-are timp de căutat argumente. E mai lesne să lovești cu ură și cu prejudecăți, când înțelegerea ți-e depășită!
Până la criza Gheboasă, credeam că doar tefeliștii judecă prin lozinci. Se pare că obscurantismul i-a cuprins și pe conservatori.
S-a ajuns, azi, la o criză de arhetip și de aici întreaga paradigmă socială.
Chiar să nu fi ascultat niciodată cavernoasele inserții ce-și zic muzică?
Cum? N-ați auzit de Gheboasă?
Nu ni se face milă deloc de părinții, care nu au auzit până acum de Gheboasă. Îi compătimim, și pe ei, dar și pe cei care n-au copii, dar au fost de acord cu oficializarea și trecerea în DEX a plăcuței suedeze.
Impunerea cenzurii ar crește până la cer veniturile „fiarei” dezlănțuite. Chiar interzicerea lui de a mai urca pe scene sau condamnarea sa pentru delict de pudoare, îi vor face un serviciu enorm trapperului. Va cânta prin ghetouri, în underground, pe sume colosale.
De-a lungul istoriei, inchiziția n-a adus mai multă credință, ci dimpotrivă.
P.S. Celor mirați de staza socială și de ingratitudinea tinerilor de azi față de valorile propovăduite, dar neasumate, le recomand uluitoarea poveste din romanul: “Sunt o babă comunistă,” a scriitorului ieșean Dan Lungu.
VOCILE LUMII
Elisabeta (Vetuța) Miu
Unul dintre fanii mei
“Unii critică festivalul. Sunt nebuni sau nu trăiesc? Mama mia, să asculți așa o muzică în direct, ți se poate întâmpla o dată în viață! Eu sunt bătrână, dar aș da oricât să văd pe viu o așa minune de sunet, lumini, talent cu carul. Ce fericire… Sa trăiești clipe de extaz, să uiți de tine! Dacă ăsta e un păcat, atunci sunt dispusă să-l iau cu mine. Am 75 de ani, dar sufletul meu e de 25. Să nu râzi de mine!” – e mesajul trimis de Elisabeta Miu pe Whatsapp, pe care-l destăinui, fără voia domniei sale.
Editorialele mele pot fi urmărite și pe Telegram.
