Reacția șefului Educației este firească, după mesajele băgătorilor în semnă, autoproclamați specialiști în educație, care au afirmat în spațiul public că subiectele de la simulările examenelor naționale au avut un grad prea ridicat de dificultate.
Din punctul meu de vedere, subiectele au fost cel puțin de nivel mediu, dacă nu chiar puțin indulgente, considerând că, de principiu, la o simularea ar fi benefic să oferi subiecte ceva mai grele decât la examenul propriu-zis.
Nu se vorbește însă despre cazurile nefericite de la această simulare a Evaluării Naționale.
Am văzut următoarea știre pe Agerpres: “Evaluarea Națională / Promovabilitate la simulare de doar 7,69% la o școală din municipiul Botoșani; nota medie – 3,89”.
Aceste date confirmă din nou, dacă mai era nevoie, faptul că în țara noastră, în pandemie, dar și înainte de apariția COVID-19, nu este respectată prevederea constituțională de “șansă egală la educație”.
În loc să se mândrească prea mult cu media de rezultate bune de la simularea Evaluării Naționale, ministrul Educației ar trebui să tragă un semnal de alarmă legat de aceste cazuri mai mult sau mai puțin izolate și să comande chiar o anchetă la nivel local, pentru a se stabili un plan de intervenție pentru remedierea situației absolut îngrijorătoare.
Pentru a discuta de principii liberale, să se impună cei competenți în societate, mai întâi trebuie să le oferim fundația de pregătire tuturor celor care reprezintă viitoarele generații.