De când Rusia a invadat Ucraina, UE a făcut salturi uriașe înainte ca actor geopolitic. Pachetul de sancțiuni fără precedent asupra Rusiei, înăsprit pe zi ce trece, și posibil să includă în curând exporturile de cărbune, petrol și gaze, care ar fi și mai puternic; un pachet de sprijin de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina, inclusiv un ajutor letal transmis printr-un hub UE din Polonia, sunt tipurile de răspuns la care analiștii de politică externă puteau numai visa cu doar câteva săptămâni în urmă. Definiția largă a securității, principalul subiect pentru reuniunea din această săptămână a șefilor UE de la Versailles, a subliniat că ceva fundamental s-a schimbat în înțelegerea de către liderii europeni a necesității de a lucra împreună într-o lume amenințată.
Un nou sondaj, comandat de ECFR în ianuarie 2022, sugerează că ezitarea liderilor europeni cu privire la apărarea colectivă a intereselor lor strategice – și a valorilor – până la momentul invaziei ruse, s-ar fi putut datora în mare parte unei subestimări flagrante a nivelului european, sprijinului public pentru aprofundarea cooperării în materie de securitate.
Această neînțelegere din partea factorilor de decizie europeni a avut un cost ridicat. Putin a testat de ani de zile măsura în care UE a fost pregătită să se ridice pentru a apăra ordinea de după Războiul Rece precum și statul de drept în cadrul UE. Anexarea Crimeei, uciderea lui Litvinekno și atacurile asupra Skripalilor, încarcerarea liderului opoziției Alexei Navalny sunt unele dintre cele mai importante exemple ale acestui proces. Dar în culise, vulnerabilitatea europenilor la atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și interferența în dezbaterile electorale online au fost, de asemenea, elemente cheie ale acestei imagini. Calculul său a fost că, pe baza reacțiilor la nivel scăzut din partea europenilor la aceste teste, nu va exista o reacție puternică la invazia sa în Ucraina. Și acum avem din nou război în Europa.
Tragedia în cadrul unei tragedii este că publicul european pare să fi împărtășit evaluarea lui Putin conform căreia cooperarea europeană în materie de securitate nu este încă suficient de puternică pentru a face față amenințărilor care îi preocupă. Chiar și în săptămânile dinaintea invaziei Ucrainei de către Rusia, când a avut loc sondajul nostru, o multitudine de respondenți au susținut necesitatea cooperării europene pentru a garanta securitatea la granițele lor și pentru a aborda viitoarele pandemii. Dar când am întrebat ce părere au avut în legătură cu răspunsul UE la implicarea Rusiei în Europa de Est (Ucraina și Belarus) până acum, majoritatea a avut sentimente negative. Cel mai mare răspuns a fost frică (31%), 15% au fost furioși și 11% triști. Se pare că, dacă teama de lipsă de sprijin politic intern era ceea ce îi reținea, liderii europeni ar fi putut acționa mai repede decât au făcut-o în sancțiunile lor pentru a-l avertiza pe Putin de consecințele intrării în Ucraina care vor fi grave.
Răspunsul la atacul rusesc asupra Ucrainei este un test viu al suveranității europene și al capacității noastre de a proteja modul de viață european. Dar alegătorii europeni par să creadă și că apărarea statului de drept internațional – chiar sistemul pe care Putin îl atacă – trebuie să înceapă acasă. Când au fost întrebate ce măsuri ar trebui luate împotriva statelor membre UE care încalcă democrația și statul de drept, majoritatea au fost de acord cu fiecare dintre răspunsurile dure pe care le-am oferit. 61% consideră că UE ar trebui să aibă puterea de a critica public guvernele (61%), 58% susțin reținerea fondurilor structurale (58%) din statul membru în cauză, 52% și-au susținut drepturile de vot în Consiliul UE. Credibilitatea noastră în a-i cere lui Putin să respecte regulile este subminată de incapacitatea tuturor statelor membre de a le respecta în cadrul UE și, probabil, se adaugă la sentimentul său că invadarea Ucrainei ar fi o operațiune rapidă și relativ necontestată. Dacă ne încălcăm propriul acquis al UE, cum am putea cere socoteală cu privire la el nerespectând dreptul internațional?
În aceste vremuri întunecate, există totuși o căptușeală de argint. Deși mai târziu decât ar fi putut fi, atitudinea dură a UE de la invazia din 24 februarie pare să fi întărit opinia europenilor că UE este cel mai bun pariu al lor într-o lume înfricoșătoare. Deși 58% credeau că sistemul lor politic național nu funcționează, iar marile majorități credeau că cooperarea internațională nu aduce bunuri globale – 71% pe climă și 60% pe coronavirus – sprijinul pentru UE rămâne ridicat. 59% dintre europeni susțin aderarea în continuare a țării lor la UE-27. Și în 10 din cele 12 state membre chestionate, opinia predominantă este că sistemul UE funcționează.
Citește și Sfârșitul Păcii: Ce cred europenii despre un război în Ucraina
Deși a întârziat lamentabil să arate de ce a fost capabilă, UE are acum șansa de a intensifica cooperarea în materie de securitate pentru a-i demonstra lui Putin că, costurile războiului său crud și nejustificat vor fi prea mari și pentru a modela ordinea de după război care apare.
