România trăiește un paradox economic tot mai vizibil: indicatorii arată, pe alocuri, mai bine, dar fundația pe care se sprijină această aparentă stabilitate devine tot mai fragilă. Recentul anunț legat de creșterea datoriei externe nu este, în sine, o tragedie, aproape toate economiile funcționează pe credit. Problema apare atunci când datoria devine soluția implicită, nu excepția strategică.
Faptul că împrumuturile pe termen lung domină structura datoriei, poate fi interpretat drept un semn de maturitate financiară. În teorie, înseamnă predictibilitate și presiune mai mică pe termen scurt. În practică însă, ne întrebăm, pentru ce ne împrumutăm, de fapt? Dacă acești bani nu se transformă în infrastructură, industrie sau productivitate, ci în consum sau acoperirea unor dezechilibre cronice, atunci nu facem decât să rostogolim problema.
Deficitul de cont curent, chiar dacă s-a mai temperat, rămâne un semnal că România continuă să consume mai mult decât produce. Este un model economic care funcționează cât timp există finanțare externă disponibilă. Dar această dependență creează vulnerabilitate: în momentul în care fluxurile de capital încetinesc sau devin mai selective, dezechilibrul iese la suprafață brutal.
Creșterea investițiilor străine directe este, fără îndoială, o veste bună. Dar și aici trebuie citit dincolo de cifre. Dacă aceste investiții merg preponderent în sectoare cu valoare adăugată redusă sau în consum, impactul lor pe termen lung este limitat. România are nevoie de capital care să construiască, nu doar să exploateze oportunități pe termen scurt.
Indicatorii de sustenabilitate, în îmbunătățire, oferă un respiro. Dar nu trebuie confundați cu o rezolvare a problemelor. Sunt, mai degrabă, dovada că sistemul încă rezistă, nu că este sănătos.
O economie care crește pe datorie fără să-și crească și capacitatea de producție devine, inevitabil, o economie dependentă. Iar dependența, în economie, nu vine niciodată fără costuri. Doar că acestea apar, de obicei, când e prea târziu pentru corecții ușoare.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
