Tot mai mulți experți în geopolitică susțin că Bucureștiul anului 2008 este la originea războiului din Ucraina. Rezoluția Summit-ului NATO de la București a pus pecetea războiului. Există voci puternice în SUA care susțin teza: criza ucraineană a început la București.
Atunci, s-a hotărât extinderea Alianței Nord Atlantice către est. Mai precis, spre Ucraina și Georgia, fără a se fixa un termen de aderare.
Fotografia Angelei Merkel cu Vladimir Putin, în care s-a vârât și președintele român de la acea vreme, Traian Băsescu, rămâne simbolică.
Renumiții profesorii americani John Mearsheimer (în desen), William Ruger,, Rajan Menon, citați de toată presa serioasă din lume, consideră că evenimentul de la București a fost o greșeală de strategie a Alianței Nord Altantice.
citește și: Patru argumente: vizita oficialilor români la Kiev a fost un eșec
Mai mult, profesorul John Mearsheimer acuză “Occidentul că este principalul responsabil pentru criza ucraineană,” într-un editorial recent din The Economist.
Profesorii William Ruger și, Rajan Menon de la New York University, susțineau, încă de acum patru ani, că “prin supraextinderea NATO, poverile și potențialele pericole vor cădea în principal asupra SUA.”
Discuțiile academice au coborât în agoră. Există cel puțin trei curente de gândire. Unul că unipolaritatea puterii de pe mapamond s-a încheiat. Al doilea că se “reaprinde” Războiul rece, al treilea că SUA trebuie să rămână jandarmul planetei.
Dar să le luăm pe rând, pentru a înțelege de ce autocrația lui Putin a fost stârnită de la București. Încă din 2008.
Profesorul Mershaimer a prezis încă din 2015 invadarea Ucrainei.
Este Putin dușmanul de moarte al Noii Ordini Mondiale?
Propaganda rusă și cea occidentală a înnebunit marele public. Pe deoparte, narativul din mainstream-ul anglo-american că Noul Țar de la Kremlin dorește să extindă Rusia spre Vest, iar pe de alta, în registru sovietic, “Rusia eroică din al doilea război mondial s-a reîntors și luptă împotriva noilor naziști.”
Ambele puncte de vedere alimentează complexul fricii și stârnesc ura, sentiment atât de tonic pentru “profitorii războiului.”
Dar revenind la opiniile șoc ale profesorului de la Chicago.
Pentru adeptul școlii de gândire realistice, așa cum se caracterizează Mearsheimer, agresorul din Ucraina nu este Rusia. “Sunt de fapt SUA, care au încercat să aducă Belarus și Ucraina în NATO. Odată ce l-au supărat pe Putin și au provocat invazia și anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, a trebuit inventată o poveste pentru a face Rusia să arate ca băiatul cel rău,” susține profesoara Shane J Ralston de la Universitatea de Stat din Pennsylvania.
Deși sfătuit să nu întindă coarda, George W Bush a pus frânghia pe gâtul SUA
Sigur că discipolii Școlii de la Frankfurt rămân adepții luptei Occidentului pentru democratizarea lumii noi. Nu este cazul aici să analizăm evoluția statului de drept din Kuweit, Irak, Afganistan după războaiele duse de SUA pentru a implanta steagul societății deschise pe culmile statelor conduse de triburile antidemocratice. Serbia rămâne, totuși, un eșec al detonării democrației cu rachetele, oricine o știe.
Revenind la Summit-ul de la București din anul 2008, Traian Băsescu trona. Vă mai amintiți? Părea cel mai fericit amfitrion din lume. Era gazda unui eveniment planetar. Veneau marii lideri ai lumii. Nu doar ca să facă fotografii, dar să și prefigureze viitorul.
George W Bush era la apogeul carierei. Dorea să lase în urma sa o tușă. Deși a fost sfătuit de către “inteligenții” Pentagonului să nu ia decizii pripite – care să-l înfurie pe Vladimir Putin – a întins coarda.
Criza ucraineană a început la București – „păcatul cardinal”
La București, s-a stârnit „păcatul cardinal” al NATO, susținea atunci Ivo Daalder, ambasadorul SUA de la Bruxelles.
Expertul NATO, James J. Coyle, autor al cărții “Războaiele de la granița Rusiei și conflictele înghețate,” spunea încă din 2017 că “ar fi o sinucidere să începi un război cu Kremlinul.” Iată că, astăzi, lumea se află în cel mai important război de la criza rachetelor din Cuba anilor 1962.
Fostul oficial al Consiliului de Securitate Națională al SUA, Fiona Hill, a dezvăluit recent că șefii comunității de informații din SUA s-au opus pasului decisiv de la București înspre extinderea NATO spre est. Președintele George W. Bush le-a ignorat argumentele, din motive care nu au fost niciodată pe deplin explicate.
Puțină lume își mai amintește de perioada anilor 2008. Era euforie. Flăcările războiului din deșertul irakian se mai stinseseră.
Georgia și Ucraina, cepurile rupte al butoiului Noii Ordini Mondiale
Oare ce le-o fi venit americanilor să insiste pentru stârnirea ursului de la Kremlin, se întreabă azi oamenii cu judecată ai lumii?
Ucraina și Georgia nu îndeplineau, la acea dată, nici măcar un criteriu de aderare. Politologul Samuel Charap avea să considere Rezoluția Summit-ului de la București „rea pentru toate părțile lumii.” “Nu a oferit Securitate sporită celor două state invitate și a stârnit Moscova.”
La București, Angela Merkel și Nicolas Sarkozy s-au opus tezei americane, potrivit căreia se obține mai multă securitate pentru NATO prin împingerea către est a alianței. Nu au fost luați în seamă.
Vladimir Putin a plecat nervos de la București. La scurt timp, a invadat Osetia de sud. După patru ani, Crimeea.
Doar inepții se pot declara surprinși de războiul din Ucraina, aveam să-i spun unui jurnalist american, dintr-o rețea de radiouri sindicalizate.
Vocile lumii
John Mearsheimer
Profesor Chicago
“Dacă Occidentul zădărnicește Moscova pe câmpurile de luptă ale Ucrainei și provoacă daune grave și de durată economiei Rusiei, de fapt împinge o mare putere la pragul de sus. Putin ar putea activa opțiunea nucleară,” susține profesorul John Mearhaimer, în editorialul din The Economist.
