39.3 C
București
luni, 15 iulie 2024
AcasăOp & EdOpiniiCine câștigă și cine pierde din alegerile de duminică?

Cine câștigă și cine pierde din alegerile de duminică?

PNL-ul este cel mai evident câștigător. Prin comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare și depunerea de liste comune PNL-PSD, în mod clar, principalul beneficiar al alegerilor de duminică este PNL, care n-ar fi avut o situație prea roză, în cazul în care mergea de unul singur la Euro – 2024. În ceea ce privește numărul de mandate de aleși local, situația ar fi rămas la fel.

Practic, și-a mărit cu 1/3 numărul de europarlamentari. După cum se știe, PSD face parte din grupul socialiștilor, S&D, iar PNL din PPE. Ambele grupuri europarlamentare formează majoritatea în actualul Parlament European.

Marele looser al alegerilor europarlamentare este AUR. Dacă înainte de comasare, partidul lui George Simion era dat de către sondaje câștigător al europarlamentarelor cu 30 %, PNL și PSD, luate separat, n-ar fi obținut un scor mai bun, ci dimpotrivă. Astăzi, cotele AUR și a SOS România sunt undeva în jur de 20 %, cu îngăduință.

Marea greșeală a lui George Simion e că a pus sacii într-o singură căruță, cea a europarlamentarelor, care a fost și rămâne un barometru politic. N-a organizat filiale județene puternice și nu și-a pregătit candidați de anvergură pentru funcțiile de primar. S-a lăsat dus doar de valul în creștere, nesocotind manevrele adversarilor. Chiar și dacă obține 18 %, tot un succes este, având în vedere arsenalul de care a dispus coaliția PSD-PNL.

În ceea ce privește trecerea pragului electoral de către Șoșoacă & Lazarus, “cantautorii” corului SOS – România, e greu de presupus că va fi posibil, dar electoratul e imprevizibil, așa că cei doi au o șansă la europarlamentare. La București, e stop-joc. Nicio șansă ca SOS să intre în Consiliul General al Municipiului București.

Sursa Foto: Inquam

UDMR-ul va trece puntea, cu ajutorul “neprecupețit” al voturilor din Giurgiu, Calafat sau Dor Mărunt. Înțelegeți ce vreau să spun?

Noul PSD obține mai multe locuri în Parlamentul European decât în anul 2019, când a luat un scor mic, prin atitudinea de non-combat a multor lideri de atunci, adversari ascunși ai lui Liviu Dragnea și ai Vioricăi Dăncilă. Poate fi trecut pe lista câștigătorilor alegerilor din 9 iunie? Cu siguranță – da, cu incertitudinea efectului post-electoral la București – nu.

Ca să ne explicăm puțin. Marcel Ciolacu a anunțat deja că după cele două scrutinuri din iunie, va organiza un congres al partidului, pentru că – vorba sa – social democrații nu pot rămâne nereprezentați în cursa pentru Cotroceni. În contextul marilor supărări ale grupului Stănescu, ale sudiștilor “saci de nervi,” ar putea avea o problemă, dar în stilul său alunecos, va trece și peste hopul acesta.

La nivelul filialelor există o tensiune imensă, după darea în primire a baronului roșu, Dumitru Buzatu și lipsa de empatie a liderului cu nevoile curente ale liderilor locali.

Nici la PNL, situația nu e roză. Grupul pediștilor nu se astâmpără. Klaus Iohannis îi controlează pas cu pas prin Lucian Pahonțu. Practic, o lovitură de palat e imposibilă. Majoritatea liderilor s-au pitit în spatele generalului Nicolae Ciucă, mai mult ca sigur candidatul PNL la președinția României, fiind preferat de actualul șef al statului, pentru continuitate.

Chiar dacă prin teritoriu, candidații PNL și PSD se războiesc puternic, prin decizia luată la centru de către Nicolae Ciucă, de a da libertate aleșilor locali să facă majoritate cu cine doresc, situația se depresurizează.

Cât despre încercările de tip “Barbut-Tănase” a unei refaceri a coaliției cu USR, gândirea respectivă e retrogradă, fără analiza consecințelor dezastruoase ale unei alianțe contra-firii: liberalii cu neomarxiștii.

Sigur, mulți dintre cititori vor spune că nu mai e timpul ideologiilor, că în ziua de azi contează oamenii. Dar nu poți să chemi în Casa Brătienilor junta de turbați ai post-adevărului și să pui coroane curcubeu peste mormintele de la Florica. E un non-sens. S-ar răsuci în mormânt George Mârzescu, primul om politic din lume care a scos în afara legii celulele comuniste, încă din anul 1924.

O alianță a partidelor din establishment cu AUR este imposibilă, la fel ca una dintre AUR și USR.

Faptul că nu s-a dezbătut nicio temă de interes european în actuala campanie electorală a avantajat partidele cu filiale puternice, adică PSD și PNL.

Profitând de bugete de promovare uriașe și de campaigneri bine pregătiți, edilii USR vor rămâne la putere, nu din cauza marilor succese administrative, ci din slăbiciunea candidaților PSD și PNL, care au făcut campanii bătrânicioase și ineficiente. Pe listele aleșilor locali, AUR nu are personalități de marcă, în stare să producă mari suprize. Din cei peste două mii de candidați la primării, dacă vor câștiga o sută de mandate, au dat lovitura. În total, sunt în jur de trei mii de unități administrative. Un opt la sută e delicatesă, în urma campaniei cu sfinți și voievozi neeligibili.  

Printre marii câștigători neasumați ai acestei campanii electorale insipide, inodore și prăfuite sunt televiziunile, care și-au umplut desagii de bani. Dacă Viorica Dăncilă avea să bată recordul de 4000 de euro/minut în campania prezidențială din 2019, prețurile au sărit acum în aer. S-au plătit și 6000 de euro. Sigur, că unitățile media nu vor apărea pe listele oficiale ale marilor câștigători. Putem spune că sunt învingători la venituri. Și mai sunt încă două runde electorale. Dacă USR beneficiază de sprijinul unor companii străine, iar AUR – de mărinimia antreprenorilor români, PSD și PNL au bani de la buget fără număr.

În toată ecuația de putere, cel mai insignifiant rămâne alegătorul, rămas turmentat de la Nenea Iancu încoace.

VOCILE LUMII

Andrei Țăranu

“Politicienii români nu sunt interesați să preia valori și comportamente politice europene sau să crească nivelul de cultură politică al cetățenilor români, ci doar să acceseze niște bani (așa-ziși gratis) cu care să își pregătească următoarele alegeri. Asta, evident, demonstrează provincialismul elitei politice românești, aceeași care se străduiește și nu reușește să rezolve dosarul Schengen de mai bine de un deceniu (2011)” – a scris Andrei Țăranu în Spotmedia.ro.

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă