13.5 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăOp & EdOpiniiCapcana celor 79,9 miliarde de Euro

Capcana celor 79,9 miliarde de Euro

Întrebarea e moare Albă ca zăpada românească sau îşi revine după ce a înghiţit trotilul de droguri sub numele de 79.9 miliarde?

Se poate muri de supradoză

Are România capacitatea de a asimila doza de şoc? Este în stare să producă proiecte pe bandă rulantă pentru a primi aceste medicamente? Terapeuţii fondurilor structurale şi de coeziune recomandă un organism sănătos în stare să producă enzimele necesare, în caz contrar poate muri din supradoză.

Bruxelles-ul nu a aruncat banii pe stradă, zicând: veniţi la Mecca noastră! I-a pus în seifuri ferecate, straşnic păzite de comisarii statului de drept, tranşele eliberându-se în funcţie de cum se comportă organismul căruia i s-au prescris nişte hapuri.

Atenţie, medicamentele nu se eliberează fără reţeta statului de drept. Aici e o jumătate de cheie.

Dar să stabilim de la ce plecăm.

Fondul UE de relansare economică post-pandemie e cu bani înapoi

Consiliul European a scos din pălărie o sumă record: 1.824 de miliarde de Euro pentru exerciţiul bugetar 2021-2027. La bugetul multianual de 1.074 de miliarde de euro se adaugă, în premieră, Fondul UE de relansare economică post-pandemie în sumă de 750 de miliarde de euro. Din aceasta din urmă, 390 de miliarde de Euro reprezintă subvenţii, adică bani gratis, iar 360 de miliarde, împrumuturi.

79.9 miliarde reprezintă un Negoiu financiar pe cerul României.

Ceea ce nu ne explică domnul preşedinte e cât din suma colosală trebuie să o dăm înapoi. Nici de ce contribuţia statului român s-a mărit de la 12 miliarde de euro, la 17 miliarde. Deci din suma de 50 de miliarde, doar 23 sunt primite net. De ce suntem iar minţiţi că vine Raiul peste noi?

Italia – un Mont Blanc de bani

În cazul Italiei, chestiunea e clară. A presat şi va primi 82 de miliarde subvenţii, precum şi 127 miliarde împrumuturi. Pentru că e mai arţăgoasă şi mai aspru raportată la COVID-19, i s-a ridicat un Mont Blanc (nu gentuţa preşedintelui român n.a.) de bani gratis.

Sigur că U.M.-urile, aşa cum ne-au obişnuit, vor raporta un imens câştig, astral, pentru România. Epitelele au şi început să curgă din buboiul propagandei.

Sigur că niciun outlet din presa pro-prezidenţială nu va prezenta şi faţa nevăzută a acordului istoric, încheiat pe 21 iulie 2020, ora 5,20 a.m. Adică în zorii zilei de după Sfântu’ Ilie.

Satul românesc se va ţine doar într-o rână

Din mega bugetul european vor dispărea însă complet fondurile pentru politicile de sănătate, fondurile pentru cercetare se vor înjumătăți iar cele pentru dezvoltarea rurală vor scădea vertiginos. Satul românesc, tot într-o rână se va ţine, chiar dacă deasupra cerului vor zbura corbii cu sute de miliarde de Euro în clonţ. 

Consiliul European a stabilit o serie de sume suplimentare pentru scoaterea din sărăcie a multor zone rurale. Bulgaria primeşte 200 milioane euro pentru regiuni mai puțin dezvoltate, Cehia 1,55 miliarde euro pentru sporirea gradului de coeziune regională, Polonia 600 milioane euro pentru regiuni mai puțin dezvoltate, iar Portugalia 300 milioane euro pentru regiuni în tranziție. Pentru sectorul agricol, Grecia va primi 300 milioane euro, Slovacia 200 milioane euro, Croația 100 milioane euro, iar Franța 1,6 miliarde euro. România nu a fost luată în calcul şi nu se numără între aceste alocări suplimentare.

Vocile lumii:

“80 de mii de milioane de euro vom folosi pentru a pune în practică, pe de-o parte, planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu Guvernul deja din ianuarie și în cel mai scurt timp va fi finalizat, pentru a fi pregătiți să începem implementarea, iar, pe de altă parte, lucrăm de-o vreme bună deja la planul național de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică”, a explicat Klaus Iohannis.

În cazul în care, Comisia Europeană va reveni la pragul de deficit în limita de 3% din PIB, România e terminată. Nu va mai avea cum să-şi susţină planul de rambursare a creditelor

 

La vremea scadenţei, vom pune la bătaie resursele

Ca un mic mare amănunt, Klaus Iohannis a scăpat un porumbel. Dar corbii de presă, cu  vigilenţa ascunsă sub epoleţi, nu l-au prins când preşedintele a spus că o parte din bani îi va folosi pentru construcţia spitalelor. Păi dacă nu există linie de finanţare nici putirinţă nu va fi. Micul mare porumbel a fost lăsat să scape.

E multă durere şi mult suspin printre cei care pricep corvoada la care se leagă plăpândul stat român.

Cea ce nu ni se spune în cât timp trebuie să rambursăm creditul? Aici e a doua parte a cheii pentru deferecat înţelesurile supradozei de hapuri administrate României.  

Un alt aspect, necomunicat românilor, e acela că din tortul european, intransigentele ţări: Olanda, Suedia, Danemarca și Austria şi-au tras o mărire de “rebate”. Adică dacă tot au fost martorele unui eveniment istoric s-au gândit cum să-şi tragă şi porţia de câştig, chiar dacă virusul buclucaş nu le-a produs daune prea mari. Sebestien Kurz a obţinut un buget dublu anual pentru Austria.

Vom uita de recoltele noastre record pentru a pune panouri solare, made in Germany?

Ceea ce nu se vede, dar se ştie, e că sumele vor fi alocate în concordanţă cu planurile de relansare economică, de respectarea Green Deal-ulului şi de statul de drepţi.

La planul de relansare, Guvernul Orban stă bine. Nu ne facem probleme că nu va îndeplini criteriile. Marea problemă, cu care Olanda ne poate strânge de gât (asta dacă premierul Mark Rutte nu va fi iar nervos că Damen nu a primit nu ştiu ce alt şantier n.a.) va fi cea a asprului laţ al statului de drept. Din orice, li se poate căşuna să ceară sancţiuni şi neacordarea subvenţiilor, numai că procedura de penalizare e greoaie, trebuie o majoritate în Parlamentul european împotriva ţării respective, un prag înalt impus de trioul polono-ceh-maghiar.

O cădere pe agenţiile de rating va fi primul pas spre faliment

Softul pentru activarea cheii de deschidere a seifului e însă la Standard&Poors. E clar pentru toţi calificaţii din domeniul acordărilor de calificative că România ar fi trebuit să coboare la categoria Junk încă din aprilie, dar raportorii au mai dat o perioadă de graţie datorită pandemiei. O cădere de scor al agenţiilor de rating vor face România şi mai dependentă de sistemul financiar mondial.

Banii pe care îi va lua România pot fi mai scumpi decât ce iau alte state. Asta doar pentru că un chiţibuş al arealului bancar joacă rolul răngilor pe care le-am băgat noi în şenilele tancurilor din Decembrie 1989.

În cazul în care, Comisia Europeană va reveni la pragul de deficit în limita de 3% din PIB, România e terminată. Nu va mai avea cum să-şi susţină planul de rambursare a creditelor. Statul român nu se va sufoca din prima. Va emite titluri de stat pe pieţele occidentale, iar în cazul în care, să zicem în 2030, nu le va putea onora se va trece la planul superior, atât de vizibil în Grecia colonadelor, pe timpul crizei, când i s-au luat de către companiile vestice majoritatea porturilor.

Vine vremea deconturilor şi atunci să vezi austeritate

Există un risc de cedare a resurselor naturale hegemonului, care sigur nu vine ca stat, doar printr-o serie de companii naţionale şi-şi va înşfăca prada.

Aşa că nu vă bucuraţi de muntele de bani. Vine şi vremea deconturilor. Sigur atunci Klaus Iohannis va fi un biet pensionar, care nu va fi nevoit să-şi aştepte banii din pensie, îi vor ajunge chiriile date tot de hegemon, iar poporului i se va impune austeritatea.

 

Marius Ghilezan
Marius Ghilezanhttp://mariusghilezan.ro/
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Ciolacu vede în capela de la Parlament un simbol al angajamentului nostru față de valorile naționale

Capela ortodoxă din Parlament nu este doar un loc de liniște și refugiu în fața provocărilor și tensiunilor zilnice, ci și un simbol al...

Cine este BOBER, castorul care a devenit subiectul #1 în trending pe Twitter România

În peisajul digital contemporan, termenul „memecoin” a căpătat o nouă dimensiune, devenind nu doar o formă de divertisment, ci și o piesă intrigantă în...

Amenințarea teroristă cuprinde Europa. Italia a ridicat nivelul de securitate la maxim

Italia a anunţat că „vigilenţa şi controalele vor fi sporite” înainte de sărbătoarea religioasă de Paşte, ca urmare a atacului terorist petrecut la Moscova...
Ultima oră
Pe aceeași temă