19.5 C
București
miercuri, 5 iunie 2024
AcasăOp & EdLegile restrictive ale Kremlinului și manipularea în masă 

Legile restrictive ale Kremlinului și manipularea în masă 

În urmă cu șase luni, am fost forțat să părăsesc casa mea din Rusia pentru a evita amenințarea cu închisoarea. Crima mea? Fiind jurnalist independent. În urmă cu trei ani, am înființat un site de reportaj de investigații numit Proekt, care a adus asupra mea și asupra personalului nostru toată forța aparatului represiv creat de Vladimir Putin pentru a reduce la tăcere mass-media critică.

În primul rând, am fost acuzați de calomnie penală. În cele din urmă, după ce am fost reținut și interogat în diferite momente, Proekt a fost declarată „organizație indezirabilă”, majoritatea angajaților noștri, inclusiv eu, etichetați drept „agenți străini”. (Compania noastră este înregistrată în Statele Unite, deci orice salariu plătit angajaților noștri este considerat finanțare din străinătate.) În urmă cu șase luni, confruntându-mă cu amenințarea inevitabilă a unei pedepse cu închisoarea, am plecat în exil în Statele Unite.

De atunci, mi-am continuat misiunea din străinătate, înființând o redacție de investigații în limba rusă. Până la invadarea Ucrainei, știam că rușii puteau accesa reportajele noastre pe internet. Acum, asta devine din ce în ce mai dificil, pe măsură ce procesul de suprimare a vocilor independente pe care Kremlinul l-a început cu aproximativ un deceniu în urmă exploatează noi adâncimi totalitare.

Acasă, în Rusia, orice jurnalist gata să numească „război” ceea ce se întâmplă în Ucraina a devenit un dușman al președintelui rus și ținta unei noi legi „știri false”, care amenință cu închisoare de până la 15. ani. Pe 4 martie, mai multe instituții de presă internaționale, inclusiv CNN International, ABC News, Bloomberg News și CBS News și-au suspendat activitatea în Rusia pentru a-și proteja jurnaliștii. Anterior, BBC a fost acuzată că a jucat un „rol hotărât în ​​subminarea stabilității și securității ruse” din cauza raportărilor despre invazia Ucrainei de către Kremlin, dar, în ciuda acestui fapt, BBC continuă cu precauție reportajele în limba engleză. Autoritățile ruse au forțat închiderea Dozhd, singurul canal de televiziune independent, și Ekho Moskvy, cel mai vechi post de radio independent, blocându-le site-urile web și capacitatea de a difuza. Punctele de vânzare au fost acuzate că „invocă activități extremiste și violență” și că au răspândit „informații în mod deliberat false” despre invazia Ucrainei de către Moscova.

La momentul scrierii, accesul la informații dintr-o serie de servicii de social media deținute de străini este împiedicat atât de acțiunea guvernului rus, cât și de pașii întreprinși de companiile de tehnologie prinse între riscurile noilor legi restrictive ruse, pe de o parte, și sancțiunile internaționale.

Ce se întâmplă în continuare nu este clar. Rusia este încă departe de a putea stabili un Mare Firewall în stil chinezesc pentru a suprima toate informațiile critice care apar pe serviciile de internet. Experții susțin că în prezent îi lipsesc abilitățile, resursele și tenacitatea pentru a face acest lucru. Țara are o așa-numită lege a „Internetului suveran”, care a intrat în vigoare în 2019 și care permite Kremlinului să oprească oricând țara accesul la rețeaua globală. Dar din nou, puțini oameni cred că Moscova are expertiza tehnică pentru a separa brusc Rusia în întregime de internetul mondial.

Deci, ca răspuns, strategia Kremlinului se bazează pe trei elemente de bază: blocarea și limitarea rețelelor sociale străine; încurajarea Rusiei să se bazeze mai mult pe platforme rusești strict controlate, cum ar fi Yandex; și exercită o presiune enormă din vechime, prin închiderea completă a oricărei disidențe, cum ar fi protestele și jurnalismul independent (ceea ce mă readuce la locul de unde am început).

Acest impact probabil al suprimării plus sancțiuni poate fi văzut în ceea ce s-a întâmplat din 2014 în Crimeea ocupată de Rusia. Acolo, tinerii acum peste douăzeci de ani și-au petrecut anii de liceu trăind într-o bulă informațională pro-rusă, realitatea lor modelată în întregime de propaganda Kremlinului. Riscul este acum ca bula să se extindă acum peste Rusia și restul Ucrainei.

Între timp, într-un răspuns de întoarcere la principii, Serviciul rus al BBC a anunțat că reia emisiunile radio pe unde scurte către Ucraina și părți ale Rusiei – așa cum a făcut în timpul Războiului Rece și înainte de asta în difuzarea știrilor în nazism. Europa ocupată.

La celălalt capăt al scalei, în Ucraina, Elon Musk a răspuns amenințării perturbării comunicațiilor prin satelit de către Rusia donând un transport din micile terminale de comunicații prin satelit Starlink produse de compania sa SpaceX, care oferă o modalitate de conectare la Internet. în zonele care sunt fără fibră optică sau turnuri celulare.

Ca jurnalist și nu expert în tehnologie, nu pot oferi soluții tehnologice noi pentru a ajunge la colegii mei ruși. Dar știu că giganții tehnologici la nivel mondial trebuie să țină pe linie pentru a rezista presiunii lui Putin de a închide vocile critice.

Și trebuie să-și folosească talentele inovatoare și antreprenoriale mult lăudate pentru a face tot ce pot pentru a trece prin noua Cortina de Fier a lui Putin.

Mai este timp să-i înfruntăm și să evităm ce e mai rău. Pentru a face acest lucru, nu ar trebui doar să sprijinim jurnaliştiiindependenţi ai Rusiei, ci, în mod critic, să salvăm peisajul informaţional în care acţionează. Rușii – și lumea – merită să cunoască adevărul.

Redacția
Redacțiahttps://romanialibera.ro
România Liberă este o publicație tipărită și online pentru politică, afaceri și avocați, care acoperă anunțuri pentru litigii majore, tranzacții și probleme de reglementare. A fost fondată în 1877, în România. RL este o publicație de ultimă oră și unul dintre cele mai cunoscute cotidiene la nivel mondial, în principal ca voce a opoziției împotriva autocraților și a fostei Securități. Printre autorii și cititorii noștri se numără cea mai mare organizație filantropă, Fundația pentru o Societate Deschisă din SUA, precum și editorialiști internaționali celebri, profesori de știință și de drept din întreaga lume. În 2009, RL publica săptămânal un supliment de opt pagini cu articole în limba engleză din New York Times, astăzi publică cele mai noi videoclipuri și știri internaționale. Cu sediul în București, RL numără în prezent 50 de colaboratori, agenți și jurnaliști.
Cele mai citite

România – Bulgaria 0-0. Declarațiile lui Ianis Hagi

La finalul partidei amicale dintre România și Bulgaria, încheiată la egalitate, scor 0-0, Ianis Hagi a declarat că meciul a fost un test pozitiv...

Anchetă în MAI, după ce un polițist și-a pierdut bulanul în Șoșoacă

Ilustrație: Marian Avramescu Ministerul Afacerilor Interne (MAI) este așteptat să demareze o anchetă internă, după un nou videoclip de campanie al senatoarei cu SOS,...

România – Bulgaria 0-0. Declarațiile lui Ianis Hagi

La finalul partidei amicale dintre România și Bulgaria, încheiată la egalitate, scor 0-0, Ianis Hagi a declarat că meciul a fost un test pozitiv...
Ultima oră
Pe aceeași temă