26 C
București
duminică, 3 iulie 2022
AcasăOp & EdAutocrați vs democrați. Cine va prelua controlul globalizării?

Autocrați vs democrați. Cine va prelua controlul globalizării?

Autocrați vs democrați. Cine va prelua controlul globalizării? Iată întrebarea la zi. După ce Xi Jinping și Vladimir Putin au stabilit o alianță de securitate și un program economic comun, “fără limite,” liderii NATO par niște copii căzuți din barcă.

Cei doi lideri autoritari ai lumii au declanșat o cauză comună. Aceea de a modela o nouă ordine mondială, menită să o înlocuiască pe cea creată de Statele Unite și partenerii săi după al Doilea Război Mondial, susține canalul CNBC.

Așa să fie?

Plimbările de primadone ale șefilor de state, cele mai reprezentative din NAT0, când la Moscova, când la Kiev sau la Washington, dau impresia că și-au pierdut busola. Aflat în campania electorală, Emmanuel Macron a făcut o extravaganță la Moscova, consumând cu Vladimir Putin șapte feluri de mâncare, stropite de un Chardonnay rusesc. Să-l convingă pe Putin să-și retragă trupele de la granița cu Ucraina? Nici gând. A primit sarcina de la liderul autoritar de la Kremlin să-l atenționeze pe Vladimir Zelenski că trebuie să respecte Acordul de la Minsk.

Batjocorirea lui Zelenski sau de ce Pușkin a ajuns să fie citat de Putin

„Că-ți place, draga mea, sau nu-ți place, trebuie să suporți,“ ar fi spus Putin, conform traducerilor simultane, publicate în presa americană. Și-a bătut joc de actorașul parașutat de occident președinte al Ucrainei.

Vorbele lui Putin ar fi o parafrazare a versului lui Pușkin: ”Domniţa adormită şi cei şapte voinici”, căreia i s-a dat o conotaţie obscenă, spun scuzele oficiale.

citește și: Negocierile dintre Putin și Macron au eșuat

Autocrați vs democrați. Corăbiile de război au fost aduse în Marea Neagră

Macron s-a întâlnit ieri și cu Zelinski. I-a transmis mutarea în plic. Liderul francez se vrea un „normator” de pace. După dialogul dintre cei doi, președintele Ucrainei a anunțat că este dispus la o negociere în Formatul Normandia. Ce este acesta? O reuniune informală dintre președintele Rusiei, al Franței, al Ucrainei și Cancelarul German. În timpul bezelelor francezo-ucrainiene, șase nave de război ale flotilei ruse au început exerciții militare în Marea Neagră, spus sursele Washington Post.

desen de Ștefan Popa Popa’S

Autocrați vs democrați. Cine va prelua controlul globalizării?


În conferința de presă de la miezul nopții, de după ghiftuirea lui Macron, ținută la Moscova, ziariștii acreditați au consemnat că Putin a cerut ferm stoparea extinderii NATO, trimiterea oricărui fel de armament greu la granițele Rusiei și mai mult, revenirea la status-quo din 1997. 
Macron l-a lins pe mâini: “Aveți o viziune puternică, domnule Putin.”
În același timp, Olaf Scholz, noul Cancelar al Germaniei, era la Washington, unde nu s-a lăsat convins că țara sa trebuie să adopte linia dură a politicii americane împotriva Rusiei.
În timpul dialogului dintre cei doi, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a mai ieșit cu plin în fața presei, pentru a turna gaz pe foc. “Prezența armată a Rusiei la granițele Ucrainei a sporit la 130.000 de soldați,” a spus acesta.
Poziția vagă a Cancelarului a atras critici la Washington atât din partea democraților, cât și a republicanilor.

Poștașul Macron și minunata poveste a plicurilor sale

SUA mențin discursul războinic, în timp ce Macron face pe comis-voiajorul lui Putin prin Europa. De fapt, liderul de la Elysée a vorbit de cinci ori în ultima lună cu autocratul de la Kremlin și a promis că-l va suna și după întâlnirea cu Zelinski. În timpul vizitei din capitala Rusiei, Macron a făcut referire la posibila finlandizare a Ucrainei. 

Confruntată cu Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, Finlanda a reușit să-și mențină independența față de puternicul său vecin și să supraviețuiască ca o democrație occidentală, cu condiția unei neutralități stricte. O „finlandizare” a Ucrainei ar presupune că aceasta nu va adera niciodată la NATO și că Rusia va exercita o influență considerabilă asupra opțiunilor sale politice. URSS a atacat în 1940 Finlanda.

Un pic de istorie. De ce Mareșalul Antonescu nu seamănă cu Mannerheim?

În timpul războiului de scurtă durată a pierdut 10 % din teritoriu. Un an mai târziu, mareșalul Mannerheim (pe care mulți istorici români îl asemuiesc lui Antonescu) n-a fost de acord ca armata nazistă să atace URSS, în vara lui 1941, de pe teritoriul său. Hitler i-a propus să preia comanda trupelor germane. Mannerheim a refuzat. Dar nici nu a declanșat un război de recuperare a teritoriilor pierdute, precum Ion Antonescu.

În vreme ce mareșalul român murea ciuruit de gloanțe în livada cu piersici de lângă Fortul Jilava, Mannerheim ajungea președinte. Dar ca să poată fi Ucraina o Finlandă, trebuie descătușată din chingi. Mai poate fi salvată? Pe o perioadă scurtă de timp, da. Dar în cele din urmă Rusia kieviană își va relua obârșia. Așa cum am mai spus, de zeci de ori, Ucraina este un stat hibrid, la fel ca și Kazahstan, înființat de Lenin în 1922 și unit în sovietele acelor vremi.

Autocrați vs democrați. Cine va prelua controlul globalizării?

Putin s-a întâlnit recent și cu Viktor Orban, șeful guvernului Ungariei, membră și ea a NATO. Liderul e la Budapesta n-a plecat de la Moscova cu mâna goală. Ci cu un nou contract de un miliard de metri cubi de gaz și cu o promisiune de investiție de 10 miliarde de dolari în centrala nucleară de la Pecs. Mutând cursorul pe planiglob, despre noua alianță Rusia și China se vorbește foarte puțin. În România, deloc.  Cei doi mari autocrați ai lumii, cum le place vuvuzelelor globaliste să-i descrie, nu consideră noul lor parteneriat o alianță de tip NATO, dar nici nu se sfiesc să-și exprime în acord ambițiile de mari puteri.

Pactul sino-rus „fără limite”

În declarația comună, semnată și de Xi și de Putin,„se reafirmă că noile relații interstatale dintre Rusia și China sunt superioare alianței politice și militare din epoca Războiului Rece. Prietenia dintre cele două state nu are limite. Nu există zone „interzise” de cooperare.” Kapiș? Nu e o alianță formală, doar informală. De atac sau de apărare, asta va demonstra timpul. Vă întrebați pe unde este România în această baltă mondială?

Am dat 50 de miliarde pe o șapcă. „Maică, n-ai găsit una mai lesnea?”

Am dat 50 de miliarde de dolari pe armament. Dacă ar exista vreo instituție care să contabilizeze produsele achiziționate, ar constata că nici jumătate nu sunt în arsenalul românesc. Contra unei șepci, Iohannis le-a dat străinilor miliarde de euro. Mai contează că tinerii români nu vor să se angajeze în armată? Pentru cine să lupte? Sau contra cui? A românilor din Nordul Bucovinei? N-avem de ce să apărăm Ucraina. Dar Ucraina, să ne înțelegem bine, e doar un pretext în remodelarea polilor de putere ai lumii. Globalismul inițiat de americani se cam zdrențuiește ca un macramé. Din desenul Maestrului Popa’S lipsește doar peștele de sticlă.

Vocile lumii

CNBC Post american de televiziune

“ Apropierea tot mai mare dintre Rusia și China a sporit avantajele ambelor țări într-un moment în care liderii lor cred că s-au impus pe scena globală.  Ei cred că democrațiile occidentale sunt slăbite, că SUA este divizată politic și că avansul noilor tehnologii va impulsiona liderii autoritari în sporirea supravegherii și controlului societăţilor lor,” comentează CNBC.

Urmărește România Liberă pe  Facebook și Google News!

 


Marius Ghilezan
Marius Ghilezanhttp://mariusghilezan.ro/
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă