„ Totuși, există o cantitate imensă de deșeuri, așa-zise invizibile, emisă în procesul de fabricație al echipamentelor electrice și electronice, pe care consumatorul final nu o cunoaște și nici nu o percepe. Reprezentanții Asociației RESPO DEEE atrag atenția asupra acestei surse de poluare și recomandă populației să fie mai cumpătată în achiziția de noi produse electrice și electronice.
“Puțini știu că smartphone-urile, laptopurile sau tabletele generează deșeuri invizibile în cantități uriașe în procesul de fabricație. Pentru un smartphone ce cântărește 200 de grame se generează 86 de kilograme de deșeuri invizibile, iar, pentru producerea unui laptop, cantitatea deșeurilor generate ajunge la 1200 de kilograme.
În procesul de fabricație al unui laptop se folosesc 240 de kg de combustibil, 22 de kilograme de chimicale, 1500 de litri de apă. Doar un microcip necesită în procesul de producție 16.000 litri de apă, 1,6 kilograme de combustibil și 0,7 kg de chimicale. Producția echipamentelor electronice poluează astfel natura mai mult decât industria alimentară (1 kg carne vită generează 4 kg deșeuri) sau industria textilă (un pantalon din bumbac generează 25 kg deșeuri)”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE (www.respo.ro).
Producția de microcipuri poluează mediul înconjurător
“Un smartphone conține până la 70 de tipuri de metale, dintre care nu mai puțin de 17 sunt metale rare (aur, argint, paladium, scandiu, ytriu, lantan, etc). Aceste elemente rare au proprietăți de conductori, magnetice și fosforescente care le fac cruciale în procedul de fabricație al gadgeturilor moderne. Fără acestea, ecranele nu ar putea să afișeze culori, nu ar exista posibilitatea de touch screen și nici funcția de vibrație.
În producerea microcipurilor, siliconul este componenta cea mai importantă. Acesta se extrage din quartz și este găsit de obicei in nisip. Procesul de extragere implică însă o activitate minieră extinsă. Doar în 2019 s-au produs nu mai puțin de 634 de miliarde de microcipuri, iar impactul asupra mediului este covărșitor.
Un alt aspect al deșeurilor invizibile este legat de faptul că cele multe electronice sunt produse în Asia, iar transportul lor până la producătorii din Statele Unite sau Europa se realizează cu avionul sau vaporul, generând emisii suplimentare de gaze de seră atribuite tot procesului de pre-producție. Nici energia consumată în procesul de producție nu este energie verde ci se produce în majoritatea cazurilor prin arderea cărbunilor, o altă sursă considerabilă de poluare”, adaugă Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Cum se poate reduce poluarea?
Pentru a se ajunge la situația ideală în care producția de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) să genereze o cantitate mai mică de gaze de seră, Asociatia Respo DEEE consideră că eforturile trebuie concentrate pe două direcții – atât producătorii cât și consumatorii trebuie să devină mult mai responsabili.
Recomandările Asociației RESPO DEEE vin în contextul în care Uniunea Europeana a decis să aplice Green Deal, o serie de normative și reguli stricte care vor transforma UE într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Se dorește ca Europa să ajungă până în anul 2050 la zero emisii nete de gaze cu efect de seră.
Răspunderea producătorilor
“Există cadru legislativ care trasează clar răspunderea producătorilor, însă, de foarte multe ori, aceste norme sunt doar teoretice. Producătorii trebuie să adopte, încă din faza de proiectare a produselor, unele soluții care să reducă impactul asupra mediului înconjurător. Accentul trebuie să cadă pe ecodesign și pe indicatorii eficienți și semnificativi ai presiunilor de mediu asociate procesului de producție.
Pentru un viitor sustenabil este necesar ca echipamentele electrice și electronice să aibă o durată de viață mai lungă, să fie mai ușor de reparat și reciclat și să fie non-toxice în momentul în care ciclul de folosință al acestora încetează”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE (www.respo.ro).
Se încurajează repararea produselor
“Uniunea Europeană a introdus în 2021 reguli noi privind dreptul la reparații, pentru a combate risipa. Producătorii trebuie să asigure piese de schimb cel puțin 10 ani după ce au introdus un model nou în UE si trebuie să pună la dispoziția publicului informații cu privire la caracterul reutilizabil și reciclabil al produselor. În cazul telefoanelor mobile, protejate până acum de secretele de fabricație, lucrurile au început să se schimbe. Marii producători sunt acum obligați să aibă service-uri abilitate care să asigure reparația lor mult mai ușoară a acestor device-uri”, adaugă Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Educarea consumatorului
Al doilea mare efort este acela de comunicare, în rândul consumatorului final, a faptului că aceste gadgeturi produc un impact negativ și semnificativ asupra mediului înconjurător încă din faza de pre-producție.
“Trăim într-o epocă a consumerismului, în care trendurile reduc până la o treime durata de viață a unui produs electronic. Am uitat că telefoanele, laptopurile sau tabletele pot să fie folosite mai mult de 2 ani sau să fie și reparate. Acestea au ajuns astăzi un epanaj al statutului social, mai ales în rândul tinerilor. Este o chestiune de mentalitate, complet greșită. Nu trebuie să-ți înlocuiești telefonul doar pentru că apare un model nou, ci doar atunci când acesta pur și simplu nu mai este funcțional. Trebuie să dăm dovadă de consumerism responsabil și să nu uităm niciodată că un smartphone produce 86 de kg de deșeuri invizibile în procesul de fabricație”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE (www.respo.ro).
