20.6 C
București
joi, 25 iulie 2024
AcasăMediuCriza climaticăAnaliză: De la topirea ghețarilor la secetă, criza climatică se manifestă în...

Analiză: De la topirea ghețarilor la secetă, criza climatică se manifestă în Italia

Au fost câteva săptămâni dificile pe frontul climatic al Italiei. Temperaturile ridicate sunt o parte a problemei, dar, în mod clar, nu este vorba doar de schimbarea anotimpurilor.

Moartea recentă a celor 11 persoane după ce un ghețar s-a prăbușit pe un traseu popular de drumeție de pe muntele Marmolada nu a fost doar un accident, notează Euronews.

În condițiile în care temperaturile au crescut cu aproximativ 2 grade Celsius – de două ori mai mult decât media globală – nu numai că gheața s-a topit mai repede în ultimii ani, dar experții estimează că astfel de evenimente vor fi mai frecvente.

Oamenii de știință italieni au avertizat că ghețarul Marmolada nu va mai exista în următorii 25-30 de ani, pe măsură ce ghețarii din Alpi se vor retrage.

Nu este nici primul și nici ultimul exemplu a ceea ce se desfășoară în fața ochilor noștri de ceva vreme. În 2019, lucrurile arătau deja destul de rău.

Într-un reportaj despre ghețarul Planpincieux din Alpii italieni – în apropiere de Courmayeu se putea observa un bloc uriaș de gheață care era pe cale să se desprindă de munte.

Experții au avertizat atunci că ar fi fost nevoie de doar 80 de secunde pentru ca echivalentul a 100 de bazine olimpice de înot de apă înghețată să ajungă pe fundul văii.

Un membru al unei echipe speciale însărcinate cu monitorizarea mișcărilor ghețarului a spus că ghețarul aluneca în jos cu o viteză medie de 35-40 de centimetri pe zi.

Prăbușirea ghețarului nu a fost singura tragedie majoră care ne-a reamintit de impactul crizei climatice.

Râul Po – cel mai mare râu din Italia – a devenit aproape de nerecunoscut.

Acolo unde înainte curgea apa, există acum un deșert extins. Albia râului a ieșit la suprafață, aducând la resturi și scoici care în mod normal zăceau sub apă.

Un expert a spus că acest lucru s-a întâmplat în doar șase luni, dar fenomenul nu este nou.

În ultimii 20 de ani, au existat mai multe crize de apă, dar seceta actuală este cea mai gravă înregistrată în ultimii 70 de ani.

Împreună cu efectele cumulate din trecut, precipitațiile au scăzut la jumătate de la începutul anului și, cu mai puțină zăpadă decât de obicei, lacurile nu mai sunt la același nivel.

Producția agricolă a fost prima care a resimțit impactul. Debitul tot mai mare de apă de mare în râul Po face aproape imposibilă irigarea.

Deci, care este soluția și cum ar putea fi evitată această ultimă criză?

„Trebuie să accelerăm procesul de tranziție ecologică. Toată lumea știe că există. Anul viitor ar putea fi și mai rău”, a avertizat secretarul general al Autorității.

Dar soluțiile nu pot fi puse în aplicare fără decizii politice. Autoritatea a sfătuit guvernul cu privire la necesitatea de a utiliza banii din fondul de redresare al UE pentru a face față secetei.

Starea de urgență a fost deja declarată în mai multe regiuni.

Secretarul general al Autorității Bazinale a confirmat că există o problemă atunci când vine vorba despre cine ia astfel de decizii.

Una dintre principalele probleme ale Italiei, lucru care a apărut deja în timpul pandemiei, este că, de multe ori, deciziile pot fi luate la diferite niveluri, atât regionale, cât și naționale.

Dar, pe măsură ce criza se agravează, cu siguranță, trebuie făcut ceva.

Nici România nu scapă. Seceta a pus stăpânire și pe culturile de aici, iar fermierii sunt foarte nemulțumiți, deoarece guvernul nu ia decizii. Din păcate, încălziare globală își spune cuvântul.

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

Stancu Alexandru
Stancu Alexandru
2017 este anul debutului meu în presă. Am trecut pe la ProTv și Aleph News, iar din vara lui 2021 am devenit editor web la România Liberă.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă