Pentru a fi fericit, omul trebuie să înveţe mai întâi să fie puternic, să ştie să se adune după un eşec, să fie capabil să se detaşeze de starea de tristeţe specifică unui insucces, dar mai ales să aibă capacitatea să persiste şi să persevereze, în loc să se lase pradă dezamăgirii şi tentaţiei de a renunţa când toate lucrurile par să fie potrivnice.
Inspirate de mişcarea psihologiei pozitive, care se ghidează după principiul că factorul motivant în comportamentul uman este dorinţa de a evita durerea şi de a găsi plăcerea, mai multe corporaţii au „inventat” postul de şef responsabil cu buna dispoziţie a angajaţilor.
Pare neverosimil, însă acest post chiar există în schema de personal a unor companii de top, iar instituţii de învăţământ de prestigiu, precum Universităţile Stanford sau Yale, oferă cursuri de fericire. Psihologul Anna Rowley, care îi consiliază pe directorii de la Microsoft şi de la alte companii de renume, susţine că rezilienţa este cea mai importantă abilitate necesară progresului economic şi tehnologic. Ea argumentează prin faptul că starea de bine a individului este efemeră şi nu poate fi un deziderat viabil dacă nu este însoţită de cunoaşterea unor tehnici concrete de rezistenţă la presiune, care pot să consolideze sentimentul de bunăstare şi încredere în sine.
O super-competenţă a omului modern
Reziliența este capacitatea ființelor umane de a se adapta într-o manieră pozitivă la situații nefavorabile, unii psihologi denumind-o „un act personal de sfidare” sau o super-competenţă a unei persoane în toate aspectele vieţii.
Deşi la începutul anilor ’60 a fost considerată o capacitate înnăscută a omului, ulterior cercetătorii şi-au îndreptat atenţia spre influenţa factorilor individuali, sociali sau culturali. Psihologii spun că rezilienţa este o abilitate dobândită, iar în prezent există chiar şi cursuri de perfecţionare. De exemplu, la un colegiu din Maryland, Statele Unite, elevii de clasa a V-a urmează un curs intensiv de trei luni denumit sugestiv Programul de Formare a Rezilienţei, care cuprinde module curriculare precum managementul stresului prin diverse activităţi recreative şi mindfulness, capabile să contrabalanseze efectele negative ale valorilor societății actuale, orientate spre scop, productivitate și urgență, prin relaxare, creativitate și concentrare. Cursanţii sunt învăţaţi încă de pe băncile şcolii că puterea schimbării le aparţine, fiind ghidaţi după principiul „chiar dacă nu putem controla tot ce se întâmplă în viaţa noastră, putem controla măcar anumite părţi din ea”.
În cazul adulţilor, dobândirea capacităţii de rezilienţă poate face diferenţa între avansarea în carieră sau pensionarea pe caz de boală din cauza sindromului burnout, care poate să şi ucidă prin complicaţiile stresului fizic, mental şi emoţional prelungit.
MEDITAȚIE
Avantajele stării de mindfulness
– atenție sporită, curiozitate și acceptare a experienței momentului prezent;
– devenim mai conștienți de noi înșine și mai capabili să ne bucurăm de viață;
– poate fi activată și dezvoltată prin metode derivate din practici spirituale antice, care sunt studiate și adaptate de psihologia și medicina contemporană.
