» La o simpla "rasfoire" a paginilor motorului de cautare Google, ti se ofera nenumarate documente privind strategiile de dezvoltare luate in discutie in Ungaria, la nivelul departamentelor guvernamentale, dar, mai ales, la cel al ONG-urilor si institutelor de cercetare.
» Exista si o strategie nationala elaborata prin consens si care acopera toate domeniile. Strategia a fost adoptata de guvernul Ungariei la sfarsitul lunii aprilie 2007, ea urmand sa fie reevaluata dupa primii doi ani. Starea economiei si ascutirea conflictelor politice au facut insa necesara prelungirea acestei perioade de evaluare.
Chiar si la o privire sumara, oricine isi poate da seama ca strategiile discutate, sa zicem, acum 15, 10 sau 5 ani nu concorda prea bine sau chiar deloc cu evolutiile ulterioare, chiar daca prezentul nostru este parte din viitorul pe care si l-au imaginat cei care au creionat strategiile respective. In definitiv, practic nimeni nu a prevazut gravitatea crizei mondiale pe care o traversam.
A nimerit Orban strategia?
Intr-o masura insemnata, strategiile pe termen lung in domenii dintre cele mai variate pe care le elaboreaza diversi factori din Ungaria sunt puternic influentate de – si influenteaza, la randul lor, intr-o mai mica masura – strategiile europene elaborate la Bruxelles, inclusiv cu contributia reprezentantilor Ungariei in institutiile europene.
Presa budapestana a oglindit, in lunile din urma, interesante dezbateri pe tema politicilor economice si sociale pe care le va urma un foarte probabil viitor guvern al actualei opozitii (partidul FIDESZ). De buna fundamentare a acestor politici va depinde capacitatea tarii vecine de a merge mai departe pe calea materializarii strategiilor nationale sectoriale existente. Numerosi specialisti sunt de parere ca un guvern condus de Viktor Orban se va vedea nevoit sa renunte la majoritatea promisiunilor electorale populiste si sa continue masurile de austeritate introduse de esuata guvernare socialista, daca doreste sa salveze tara de echivalentul unui faliment. Intr-adevar, o data cu trecerea lunilor, expertii in economie ai partidului condus de Orban si-au temperat pozitiile, unul dintre ei indraznind chiar sa se desparta in public de anumite idei, mai mult sau mai putin fixe, ale sefului lor politic, cum ar fi cea de a creste deficitul bugetar, pentru a se putea respecta promisiunile tinand de sfera financiara (salarii, pensii etc.). Observatori atenti ai scenei politice ungare au detectat chiar premisele unui pas inapoi din partea liderului opozitiei, confruntat cu realitatea economica.
Incorsetarile dictate de actuala criza financiara si economica mondiala nu ii impiedica insa pe cei care intocmesc strategiile de dezvoltare sa atraga atentia ca ei lucreaza pe termen lung si foarte lung si ca, in consecinta, implementarea planurilor nu poate fi decat intarziata, nicidecum oprita.
Cum a ajuns premiantul clasei postcomuniste elev-problema
In momentul schimbarii de regim de acum 20 de ani, Ungaria era considerata "elev fruntas" in clasa in care invatau democratia fostele tari cu regim comunist totalitar. Un renume care, vreme de cativa ani, s-a tot consolidat gratie restructurarii fundamentale la care a fost supusa economia – si, intr-o masura mai limitata, sistemul politic. De aceea, a fost cat se poate de firesc ca Ungaria a fost prima tara din "clasa" ei care a cerut oficial, in 1994, sa fie primita ca membru al Uniunii Europene. Lucrul acesta a parut atunci atat de natural, incat la Bruxelles chiar s-a vanturat ideea de a o primi fara sa faca parte dintr-un grup de mai multe tari, desi aceasta era politica oficiala consensuala a Uniunii. Iata insa ca la numai cinci ani de la obtinerea statutului de membru deplin al clubului ravnit, unii fosti "colegi de clasa" stramba din nas daca sunt mentionati alaturi de Ungaria in aceeasi propozitie dintr-o analiza de presa sau academica. De exemplu, Slovacia s-a transformat intre timp intr-o economie dezvoltata, unde angajatii se bucura de salarii mari, iar acum un an tara a adoptat moneda unica europeana – in timp ce in Ungaria economia a trebuit salvata, in extremis, de la faliment de UE si de FMI, iar perspectiva adoptarii euro se pierde in ceata…
De ce a ajuns Ungaria in aceasta situatie atat de periculoasa, pentru ca ramificatiile sale sociale sunt greu de prevazut? Unii analisti sunt de parere ca vina o poarta clasa politica, un club inchis de doua decenii. Un club care refuza sa se modernizeze si sa se reinnoiasca. Un club care permite un nivel ridicol de inalt al coruptiei si care face promisiuni populiste care, daca sunt respectate dupa venirea la putere a partidului respectiv, secatuiesc vistieria tarii, mai ales in absenta unor reforme semnificative – absenta lesne de inteles, din punctul de vedere al politicienilor, pentru ca ar taia in carne vie.
Conducatorii Ungariei postcomuniste au facut si o alta greseala: ei au pornit de la premisa ca ceea ce vine de la Bruxelles este corect si spre binele tarii lor, spre deosebire de pretentiile Kremlinului din jumatatea de secol precedenta. In consecinta, ei au deschis piata pentru produsele straine intr-o masura mult mai mare decat majoritatea altor tari postcomuniste, in detrimentul industriei nationale, si au acceptat standarde de protectie a mediului prea inalte, aplicarea lor constituind o alta piatra de moara pentru economia nationala.
Adevarat, in toamna anului 2008, cand Ungaria era in pragul falimentului, Bruxelles-ul a sarit in ajutor, dar maghiarii vor trebui sa dea banii inapoi, cu toate costurile aferente rambursarii.
Prezentul, umbrit de trecutul deformat de lentila memoriei
Un alt aspect il constituie faptul ca in ultimele decenii de "comunism al gulasului" maghiarii din Ungaria traiau relativ bine si scutiti de stres – o amintire pe care membrii mai multor generatii nu numai ca o pastreaza, ci chiar o idealizeaza, calificativul "relativ" fiind sters din memorie.
Potrivit unui studiu sociologic realizat de Pew Research Center din Washington, doua treimi din populatia Ungariei considera ca le merge mai rau ca inainte de schimbarea de regim si sunt nemultumite de modul in care functioneaza in prezent democratia.
De asemenea, majoritatea locuitorilor Ungariei vad viitorul economiei in culori sumbre si afirma ca, daca ar trebui sa aleaga intre o economie stabila si o democratie care functioneaza bine, ar alege prima varianta. 72% ar face aceasta alegere si doar 20% ar alege sa traiasca intr-o democratie functionala, indiferent de starea economiei.
Un viitor luminos, pacat de prezent
Proiectul strategiei de dezvoltare nationala sustenabila a fost elaborat si prezentat guvernului de catre institutiile responsabile pentru politicile de dezvoltare, protectia mediului si administrarea apelor. Proiectul a fost supus unei largi dezbateri publice si, in paralel cu aceasta confruntare cu opiniile specialistilor si opiniei publice, a fost elaborat un plan de actiune cu durata de doi ani. In vara anului 2007, strategia a fost imbunatatita, in sensul unor modificari cerute de partile consultate.
Acest proces este conform deciziilor luate la summitul UE din iunie 2006.
Strategia de dezvoltare pe termen lung a Ungariei schiteaza tintele de dezvoltare sustenabila in domeniile social, economic si de mediu si enumera mijloacele prin care aceste obiective vor trebui atinse. Cateva exemple:
In domeniul energiei se umaresc gospodarirea atenta si sustenabila a surselor naturale de energie, introducerea metodelor sustenabile de extractie si a comportamentului sustenabil de consum. Se mai tinteste reducerea consumului de combustibili de origine fosila atat prin cresterea eficientei utilizarii, cat si prin cresterea marcata a ponderii surselor inepuizabile.
Pentru o mai buna coeziune sociala, strategia nationala de dezvoltare prevede crearea conditiilor care sa reduca accentuat necesitatea deplasarii fizice a cetatenilor, deplasare care ar urma sa fie inlocuita partial cu cresterea posibilitatilor de munca la domiciliu, gratie "navetei electronice", facuta posibila de dezvoltarea retelelor de Internet de inalta viteza si de aparitia de noi si noi aplicatii de teleconferinta. Desigur, strategii nu neglijeaza nici transportul in comun de calitate superioara, a carui dezvoltare o doresc sustenabila financiar si ecologic.
Mai multi copii si mai putine probleme?
Una dintre conditiile considerate necesare pentru dezvoltarea economiei este o politica demografica sustenabila, care sa faca posibila cresterea populatiei Ungariei. Pentru atingerea acestui obiectiv, va fi nevoie de politici care sa stimuleze dorinta cetatenilor de a-si asuma cresterea copiilor. Pentru aceasta, vor trebui create conditii in care cresterea si educarea copiilor sa nu necesite sacrificii si eforturi prea mari.
Coeziunea sociala si performantele societatii presupun o coexistenta lipsita de conflicte intre generatii, grupuri etnice si intre populatia autohtona si migranti.
Strategia nationala considera absolut necesara asigurarea, pentru intreaga populatie, a unor servicii de sanatate, preventie si tratament, sustenabile si accesibile. De asemenea, se preconizeaza educarea populatiei in sensul adoptarii unor comportamente de alimentatie mai sanatoase. O alta conditie importanta pentru cresterea coeziunii sociale o constituie reducerea somajului. Aici, strategia nationala porneste de la dezideratul fundamental al securitatii sociale si a persoanei. De aici decurg, pe de o parte, necesitatea cresterii mobilitatii sociale, a intaririi participarii la viata sociala si a reducerii ponderii segmentelor de populatie sarace si a celor expuse la pericolul pauperizarii si, pe de alta parte, nevoia de a reforma sistemele care asigura serviciile sociale.
