27.7 C
București
vineri, 17 septembrie 2021

Romania viseaza sa hraneasca intreaga Europa

»  Romania, o tara cu un potential agricol impresionant, nu este capabila sa-si hraneasca propriii cetateni, insa viseaza ca in 10 ani sa asigure alimente pentru intreaga Europa.

» Cooperativele agricole de productie, baza agriculturii intensive promovata de Nicolae Ceausescu, s-au transformat prin retrocedarea terenurilor in 3 milioane de ferme mici, incapabile sa absoarba fonduri UE si sa se modernizeze.

Cooperativele agricole de productie (CAP), cu recoltele lor record, constituiau mandria dictatorului Ceausescu. Acestuia ii placea sa asiste la defilarea carelor alegorice incarcate cu fructe si legume, sa organizeze fastuoase zile ale recoltei, sa se pozeze alaturi de tarani si sa scoata toamna toti elevii din scoli, pentru a-i trimite ca ajutoare pe camp. Productiile uriase prezentate in presa comunista n-au existat in realitate; dupa 1990, inginerii agronomi si zootehnisti au marturisit cum erau pusi sa falsifice raportarile catre judete si, mai departe, catre Guvernul comunist.

Imediat dupa caderea regimului Ceausescu, in Romania a inceput goana dupa pamant. Adoptarea legii retrocedarilor a fost una din primele masuri ale noilor sefi politici de la Bucuresti. Numerosi proprietari de terenuri, obligati la colectivizare fortata, au reusit sa "sparga" cooperativele agricole de productie (CAP) si sa-si recupereze terenurile, in primii cinci ani de la Revolutie. Pentru cei mai putin norocosi,  retrocedarea s-a dovedit un drum plin de obstacole care nu s-a incheiat nici astazi. Din cauza justitiei corupte, sute de tarani au murit "de inima rea" prin tribunale, in pofida inaspririi legislatiei penale pentru cei care intarzie restituirea pamanturilor. Chiar si atunci cand justitia le-a dat dreptate, repunandu-i in drepturi, sau cand au avut dovezi indubitabile asupra proprietatii lor, taranii au fost nevoiti sa se lupte cu mafiile locale care le-au refuzat emiterea titlurilor de proprietate. Unele dintre aceste mafii sunt active si astazi, in provincia Moldovei (de pilda in judetul Vaslui), gratie complicitatii dintre functionarii statului si oameni de afaceri verosi, impiedicand retrocedarea.

In Romania exista peste 3 milioane de ferme mici, care detin peste 30% din terenurile agricole si care practica o agricultura de subzistenta. Aceste ferme sunt prea inactive pentru a beneficia de sprijin comunitar. In agricultura lucreaza 32% din forta de munca a tarii, insa, din cauza faramitarii terenurilor, fondurile UE sunt greu de atras. Constituirea unor exploatatii agricole puternice, finantate din fonduri comunitare, este privita cu reticenta de romani, in ciuda asigurarilor linistitoare ale autoritatilor. "Asocierea libera a producatorilor nu are nimic de-a face cu ceea ce a fost inainte de 1990 si se intampla peste tot in Europa", le-a explicat taranilor fostul premier Calin Popescu-Tariceanu. Oamenii se tem insa de exploatatii, considerand ca acestea ar putea fi "CAP-uri de tip nou". La Iasi, in capitala Moldovei, japonezii au venit tocmai pentru a infiinta exploatatii. Ei ii indruma pe fermieri pentru a pune pe picioare astfel de asociatii, care functioneaza in Japonia de sute de ani, desi aceasta tara nu a cunoscut comunismul. "Ne-am mirat mult ca aceste CAP-uri au fost desfiintate in Romania. stim ca erau simboluri ale economiei comuniste. Acum vom putea sa-i ajutam pe fermieri sa le reinfiinteze, in alt mod insa", a declarat Hirosishi Terunuma, expert al agentiei japoneze pentru cooperare internationala.

Pe langa fermele mici si ineficiente ale taranilor, in Romania exista insa si exploatatii de mari dimensiuni (in Insula Mare a Brailei, din zona Dunarii, in Moldova, in Lunca Dunarii), apartinand unor investitori locali care au sanse sa ajunga in curand miliardari in euro. Aceste suprafete imense sunt partial in proprietatea celor care le exploateaza, partial concesionate de la Agentia Domeniilor Statului.

Uniunea Europeana, colacul de salvare
Romania are cel de-al patrulea buget pentru dezvoltare rurala dintre statele Uniunii Europene, in valoare de circa 8,02 miliarde euro, pentru perioada 2007-2013, la care se adauga 1,9 miliarde euro de la bugetul national si o cofinantare privata de 3 miliarde de euro. Cu acesti bani, considerati un veritabil "colac de salvare", Guvernul roman are ambitia de a transforma Romania in cea de-a doua putere agricola a Europei, dupa Franta, in urmatorul deceniu, prin trei masuri principale: dezvoltarea exploatatiilor agricole, cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere si modernizarea satelor. Potrivit unei analize a BCR, membra a grupului Erste Bank, "fondurile europene pot produce mutatii definitive in structura satului romanesc, indepartandu-l de agricultura de subzistenta si facand posibila o apropiere de agricultura moderna, orientata spre cerintele pietei".

Perspectivele pe termen mediu ale agriculturii romanesti sunt deci favorabile. Deocamdata insa, planurile ambitioase ale Guvernului bat pasul pe loc: subventiile pentru fermieri intarzie constant, agricultura ramane slab competitiva, iar suprafetele de teren necultivate se extind, din cauza imbatranirii populatiei satelor, care nu le mai poate munci. In asemenea conditii, cel putin pentru moment, dorinta Romaniei de a hrani intreaga Europa pare utopica. Supranumita candva "granarul Europei", Romania nu reuseste sa-si hraneasca nici macar propriii cetateni. "Avem 60% din suprafata nelucrata si 80% din produsele agroalimentare din import. Populatia ar trebui sa manance cu cel putin 60% mai ieftin fata de cum sunt acum preturile in piata", a remarcat stefan Nicolae, presedintele Federatiei Sindicatelor Agrostar. In total, Romania detine circa 9,4 milioane hectare de teren arabil, din care 500.000 de hectare de livezi si vii, conform datelor Ministerului Agriculturii.

Lipsa de performanta a agriculturii a fost remarcata in repetate randuri si de oficialii Comisiei Europene (CE). Astfel, castigul mic pe produs, neplata la timp a subventiilor agricole si accesul dificil la creditele bancare ingreuneaza modernizarea agriculturii, pentru cresterea randamentelor. Importurile sunt astfel favorizate. Pentru agricultorii romani, care produc scump si putin, concurenta vine din import. In sectorul legumelor si fructelor, polonezii si turcii reprezinta principalii competitori. Potrivit unui raport al CE privind pietele agricole, Romania si Bulgaria au cea mai scazuta productie agricola din UE, cu mult sub potentialul lor. Productia in cele doua tari este de circa 3 tone/hectar si ar putea creste usor in urmatorii sase ani, in timp ce in tari precum Franta sau Germania productia medie la hectar este dubla, adica de 6 tone/hectar. Media UE, cuprinzand si statele foste comuniste, este in prezent de circa 4,7 tone/hectar.

Apar si lucruri bune
In agricultura romaneasca, in ciuda tuturor deficientelor mentionate, incep sa se produca si lucruri bune, cum ar fi implementarea directivelor europene in zootehnie (toate animalele au, de pilda, crotalii), cresterea productiilor in zootehnie si dezvoltarea zonelor rurale. Potrivit specialistilor Comisiei Nationale de Prognoza, factorii care pot stimula industria agroalimentara pe termen scurt sunt mentinerea evolutiei crescatoare a productiei de lapte si branzeturi, de bere si bauturi racoritoare, precum si relansarea productiei de conserve de legume-fructe si de sucuri naturale din fructe. Toate aceste subramuri beneficiaza de sprijinul financiar intern acordat producatorilor, precum si de posibilitatea accesarii fondurilor structurale pentru dezvoltare rurala. Pe de alta parte, Institutul National de Statistica raporteaza cresteri cu 50-60% de la an la an ale numarului autorizatiilor de constructie emise pentru casele din mediul rural, ale potentialilor fermieri. Majoritatea caselor sunt finantate din bani proveniti de la romanii plecati la munca in tarile UE, in special Spania si Italia. Satul romanesc are insa potentialul de a dezvolta si mai mult, prin atragerea investitorilor. Astfel, Romania isi mentine avantajul de a oferi printre cele mai ieftine terenuri agricole din Europa. Investitorii straini cauta in general terenuri mari, de 250-300 de hectare, pentru a cultiva rapita sau floarea- soarelui, insa acestea sunt mai greu de gasit, din cauza suprafetelor faramitate. Pretul unui hectar de teren variaza intre 1.000-3.500 de euro, iar in alte tari ale UE hectarul se vinde cu sume cuprinse intre 3.000 si 10.000 de euro. Cel mai scump teren este cel cu vita-de-vie pe rod, care in Italia ajunge la 10.000 de euro, iar in Romania se vinde cu 3.000-3.500 de euro.  Investitorii au patruns masiv si in zootehnie, cumparand combinate de crestere a porcilor (Smithfield), combinate avicole si chiar infiintand ferme de la zero. Pe piata laptelui, investitorii sunt reprezentati de companii multinationale (Danone, Tnuva, Hochland, Friesland). Unele dintre acestea au decis sa-si deschida propriile ferme, si din cauza deselor ciocniri cu laptarii autohtoni.

O alta directie de dezvoltare este agricultura ecologica, incurajata puternic de Biserica Ortodoxa Romana. Preotii din Ardeal s-au aliat de pilda cu ecologistii pentru promovarea produselor ecologice si atragerea de fonduri europene. Institutia clerului a devenit, de curand, membra a Asociatiei Operatorilor din Agricultura Ecologica Bio-Romania, chemand si celelalte culte sa i se alature in acest proiect. "Noi consideram ca Biserica Ortodoxa Romana are un rol esential in constientizarea romanilor in acest domeniu", a spus parintele profesor Constantin Necula. Viziunea Bisericii Ortodoxe este aceea ca fiecare palma de pamant care ii apartine sa fie cultivata in sistem ecologic, iar acest lucru trebuie sa constituie un exemplu de urmat de catre credinciosi. Statul trebuie sa intervina financiar pentru a asigura plata subventiilor.

OPTIUNE

» Biodiesel in loc de grau
In ultimii ani multe dintre terenurile necultivate au fost reintroduse in circuitul agricol. Investitorii si-au pus la bataie resursele pentru a obtine culturi de rapita si floarea-soarelui,  folosite la producerea biodieselului. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, s-a aratat ingrijorat de noua optiune a agricultorilor. "Mergand cu elicopterul de la Bucaresti la Neptun, am vazut foarte multa culoare galbena, rapita, foarte multe culturi agricole inlocuite cu rapita pentru biodiesel. Ma tem ca nu avem o strategie agricola si am stabilit sa luam legatura cu institutiile guvernamentale implicate, pentru a vedea cat de departe merge Romania cu optiunea pentru biodiesel in detrimentul hranei", a aratat seful statului. Basescu a subliniat ca riscam sa facem biodiesel si sa diminuam capacitatea Romaniei de a asigura mancare ieftina pentru cetatenii ei. "Romania trebuie sa ramana un mare producator de hrana in primul rand", a conchis seful statului.

METEODEPENDENTA

» Sistem de irigatii distrus
Mai putin de un sfert din sistemul de irigatii al Romaniei, construit in perioada socialista, este astazi folosit, agricultura prezentand din aceasta cauza o puternica meteodependenta. Potrivit datelor Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare (ANIF), sunt operationale sistemele de irigatii de pe 717.000 de hectare, din peste 3 milioane amenajate. Taranii sunt si ei vinovati pentru scaderea productiilor in anii secetosi deoarece multi dintre ei nu incheie contracte pentru irigarea culturilor. Insa principala problema a sistemului de irigatii este distrugerea lui, pe regiuni intregi, unde tevile au fost furate si valorificate la fier vechi. Distrugerea sistemului de irigatii este obiectul unei anchete a Parlamentului; daca se va dovedi ca ministrii Agriculturii de dupa 1989 au avut vreun rol in aceasta distrugere, vor fi sesizati procurorii anticoruptie. Analistii economici sustin ca meteodependenta agriculturii poate influenta cresterea economica a Romaniei mai mult decat  turbulentele pietelor externe. Patronatele din agricultura arata, la randul lor, ca in Romania gradul de dependenta a agriculturii fata de conditiile meteo este de 50%, in timp ce in SUA nu trece de 5%, iar in Vestul Europei este de cel mult 10%. Agricultura romaneasca nu este insa numai meteodependenta, ci si slab dotata. Taranii isi muncesc si astazi pamantul ca acum 100 de ani, cu pluguri trase de cai sau de boi, deoarece nu-si permit sa cumpere tractoare si masini agricole performante.

Ultima oră
Pe aceeași temă