Salvarea din mâinile procurorilor a deputaţilor Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre de către colegii lor parlamentari a readus în discuţie drepturile speciale pe care şi le arogă demnitarii şi lipsa de scrupule cu care politicienii se pun la adăpost de justiţie. În comparaţie, situaţia existentă în ţări precum Franţa, Cehia, Slovacia sau chiar Bulgaria arată că zidul făcut de parlamentarii români în jurul colegilor anchetaţi de procurori este un caz unic, departe de a fi normal.
Uşurat. Aşa s-a declarat fostul ministru al Mediului, Laszlo Borbely, actual deputat, după ce colegii săi parlamentari au votat împotriva avizului necesar urmăririi sale penale.
„Nici vorbă să mă ascund în spatele cuiva”, a spus el, mândru. Declaraţie cel puţin contrariantă, având în vedere că tocmai le expusese colegilor parlamentari din Comisia juridică motivele pentru care nu ar trebui să fie de acord cu urmărirea sa penală. Şi nu au fost. Acuzat de trafic de influenţă şi fals în declaraţii în formă continuată, fostul ministru a scăpat de procurori ascunzându-se, ca mulţi alţi parlamentari în ultimii 20 de ani, după fustele colegilor.
Recentele cazuri ale lui Laszlo Borbely şi al fostului ministru Victor Paul Dobre, implicat în dosarul referendumului (şi el iertat de parlamentari), readuc în discuţie numeroasele cazuri de parlamentari şi miniştri parlamentari care au scăpat, de-a lungul timpului, fie de arestare, reţinere, percheziţie, fie de urmărire penală, în funcţie de poziţia deţinută. Astfel, în multe cazuri, imunitatea aleşilor devine doar un paravan în spatele căruia aceştia scapă de procurori. Dar nu şi de suspiciunea alegătorilor. Fuga parlamentarilor de justiţie ridică întrebări legitime. De ce ar vrea un om să se ascundă dacă este cu adevărat nevinovat? Un proces nu l-ar ajuta să-şi spele imaginea şi nu ar ridica toate suspiciunile care planează asupra lui?
Asemenea comportament din partea aleşilor slăbeşte încrederea oamenilor simpli în justiţie. Apare, astfel, un alt raţionament. Dacă parlamentarul chiar este nevinovat şi totuşi le cere colegilor să nu aprobe urmărirea sa penală, arestarea preventivă sau percheziţia, înseamnă că nu are încredere în justiţie. Pentru a afla însă cum stau lucrurile în alte state UE, RL a încercat să afle cât de puternică este acolo imunitatea parlamentarilor, cât de des trimit procurorii cereri de ridicare a imunităţii sau cât de des acţiunea procurorilor este blocată în alte parlamente.
Cehia: Un singur caz în doi ani
În Cehia, legea îi apără şi mai mult pe parlamentari decât în România. Astfel, „nici un deputat sau senator nu poate fi urmărit penal fără consimţământul Camerei al cărei membru este”, potrivit articolului 27 al Constituţiei cehe. Mai mult, „dacă respectiva Cameră nu îşi dă acordul, urmărirea penală va fi exclusă pentru totdeauna”, continuă textul legii.
Cu toate acestea, deşi parlamentarii cehi au instrumentele perfecte pentru a-şi apăra colegii, nu o fac.
„Am avut un singur astfel de caz în ultimii doi ani. Este vorba despre senatorul Jiri Lajtoch, a cărui imunitate a fost ridicată pentru a fi cercetat”, a transmis RL Petr Laun, de la Departamentul de Relaţii Publice al Senatului ceh.
Bulgaria: „Parlamentul a fost de acord cu ridicarea imunităţii”
Chiar şi mai aproape de noi, la vecinii bulgari, unde parlamentarii nu pot fi urmăriţi penal fără acceptul Camerei din care fac parte, cazurile în care procurorii cer parlamentarilor ridicarea imunităţii sunt mult mai rare decât la noi.
„În ultimii doi ani, a fost primită o singură cerere din partea procurorului general al Bulgariei pentru ridicarea imunităţii unui parlamentar, iar Parlamentul a fost de acord”, potrivit unui răspuns transmis RL de biroul de presă al Parlamentului bulgar.
Slovacia: Nici o cerere în ultimii doi ani
În Slovacia, procurorii nu au nevoie de acordul parlamentarilor pentru a începe urmărirea penală pentru unul dintre ei, ci doar pentru arestarea sau deţinerea lui. La fel ca în România.
Ceea ce face însă diferenţa între Bratislava şi Bucureşti reiese din următorul răspuns transmis RL de ofiţerul de presă al Parlamentului slovac, Eva Panenková: „În ultimii doi ani, Consiliul Naţional al Republicii Slovacia nu a primit nici o cerere de ridicare a imunităţii din partea procurorilor pentru un membru al Parlamentului”. O altă diferenţă majoră este că, în Slovacia, un membru al Parlamentului nu poate fi şi ministru.
Franţa – „Deputaţii au fost de acord cu impunerea unor interdicţii”
Nici în Franţa un ministru nu poate fi în acelaşi timp şi parlamentar. Dar, ca şi în România, parlamentarii pot fi urmăriţi penal fără acordul Camerei din care fac parte, dar nu şi arestaţi sau deţinuţi preventiv. Nu acelaşi lucru este valabil pentru miniştri, care pot fi cercetaţi fără să fie nevoie de aprobarea parlamentarilor. Şi aici cererile de ridicare a imunităţii pentru arestare, detenţie sau anumite interdicţii sunt rare. De exemplu, în Camera Deputaţilor a Parlamentului francez au existat doar două astfel de cereri în ultimii doi ani. Iar deputaţii au fost de acord, cel puţin parţial, cu cererile procurorilor.
„Au fost doar acele două cereri. Deputaţii au fost de acord cu impunerea unor interdicţii. Dar nu vă pot spune dacă deputaţii au acceptat cererea procurorilor în totalitate sau doar parţial, pentru că aceste informaţii sunt confidenţiale”, a explicat pentru RL ofiţerul de presă al Camerei Deputaţilor din Franţa, Frederic Villand.
Marea Britanie: „Au fost cercetaţi, iar unii dintre ei, condamnaţi”
Parlamentarii englezi pot fi urmăriţi penal fără avizul colegilor lor. Soarta lor este decisă de Procuratura Regală, serviciu independent politic.
Owen Wilson, ofiţer de presă al Camerei Lorzilor, explică: „În ultimii ani, mai mulţi membri ai ambelor Camere au fost cercetaţi pentru utilizarea abuzivă a fondurilor parlamentare. Apărarea lor s-a bazat inclusiv pe ideea că ar trebui protejaţi de privilegiile de parlamentar (n.r. – imunitate). Acest argument a fost respins. Au fost cercetaţi, iar unii dintre ei, condamnaţi. “
Cum au scăpat Borbely şi Dobre
Camera Deputaţilor a respins recent solicitările de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva foştilor miniştri, actuali deputaţi, Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre. Solicitările au fost întâi respinse de Comisia juridică a Camerei, la care au participat şi cei doi foşti miniştri. Votul, secret, a fost 15 voturi „împotrivă” şi doar două voturi „pentru”. A urmat votul din plen. Astfel, în cazul lui Victor Paul Dobre s-au înregistrat 47 de voturi “pentru” ridicarea imunităţii şi 183 de voturi “împotrivă”.
Pentru ridicarea imunităţii lui Laszlo Borbely au fost 53 de voturi “pentru” şi 181 de voturi “împotrivă”.
Cât de imuni sunt parlamentarii români
În România, imunitatea nu îi apără pe parlamentari de urmărirea penală, ci doar de arestare şi reţinere. Astfel, un procuror nu are nevoie de avizul Parlamentului pentru a începe urmărirea penală a unui parlamentar. Are însă nevoie de această aprobare dacă doreşte să-l aresteze, reţină sau percheziţioneze pe respectivul ales.
Însă, dacă alesul a fost ministru, procurorii au nevoie de avizul Parlamentului (al Camerei din care face parte) pentru a-l putea urmări penal, lucru datorat unei decizii a Curţii Constituţionale din 2008.
Parlamentari protejaţi de ceilalţi parlamentari
Adrian Năstase – PSD
Monica Iacob Ridzi – PDL
Miron Mitrea – PSD
Dan Păsat – PDL
Laszo Borbely – UDMR
Victor Paul Dobre – PDL
