Arabia Saudită face parte din acele ţări pe care le cunoaştem prin intermediul unor clişee, cum ar fi referinţele la prinţii miliardari colecţionari de iahturi şi de Rolls-Royce din aur. Monarhie absolută după unii, dictatură după alţii, regatul saudit este o ţară complexă, putere petrolieră şi financiară, ţara Shariei. O ţară condusă de o familie regală ce domneşte cu mână de fier de 81 de ani, familie dominată de lupte între clanuri pentru succesiunea la tron şi la putere.
Arabia Saudită era cunoscută pentru discreţia cu care rezolva problemele interne şi externe dar faptul că în ultimul timp a ieşit în prima linie în plan internaţional denotă că ceva nu merge la fel de bine ca până acum. Opozantul saudit Saad el-Fakih a dezvăluit că familia regală saudită face faţă unor lupte între clanuri şi estimează că regele Abdullah ben Abdel Aziz, 89 de ani şi bolnav, a procedat la remanieri de posturi pentru a netezi calea la succesiunea tronului pentru fiul său, prinţul Metheb.
Într-un interviu acordat CNN la Londra, el-Fakih a precizat că după moartea prinţului Nayef, „un puternic complot s-a născut în interiorul aripii conduse de prinţul Metheb ben Abdel Aziz, în colaborare cu şeful Curţii regale, Khaled Touweijri, care beneficiază de susţinerea regelui Abdullah. Obiectivul lor este de a permite prinţului Metheb să devină regele Arabiei Saudite, călcând peste restul prinţilor care îşi aşteaptă rândul la tron”.
El a mai subliniat că ultima destituire a fostului vice-ministru al Apărării, prinţul Khaled ben Sultan, vizează îndepărtarea unei aripi concurente, regele numind o persoană care nu are dreptul să acceadă la tron. Potrivit unor analişti, luptele intestine care afectează de multă vreme familia domnitoare saudită s-ar putea traduce printr-o lovitură de palat, un scenariu pucist şi perfect posibil în măsura în care starea de sănătate a regelui se alterează în fiecare zi iar prinţii sunt cu ochii pe tron.
O astfel de perspectivă este departe de a surprinde mediile serviciilor secrete şi diplomatice occidentale, aceste medii evocând deja de mai multe ori existenţa unui profund conflict pentru putere în cadrul familiei al-Saoud.
„Există un veritabil clivaj în rândul prinţilor saudiţi şi fiecare dintre ei se reclamă ca fiind parte dintr-un clan. În special, puternicul clan legat de şeful serviciilor secrete, Bandar Ben Sultan vizează tronul regal şi îşi impune pionii în posturi cheie”.
Prăpastie periculoasă
Prioritatea familiei domnitoare saudite este de a rămâne la putere dar, slăbită de vârsta regelui şi a prinţilor moştenitori, va fi aptă să răspundă aşteptărilor unei populaţii tinere (60% au sub 30 de ani) care observă un Orient Mijlociu în plină transformare? Pentru a ţine situaţia internă sub control, puterea a anunţat un pachet economic de 129 miliarde dolari, opoziţia şi presa au fost combătute iar discursul religios privind ascultarea a fost reactivat. Prăpastia dintre guvernanţi şi tineri creşte în mod dramatic şi o carte occidentală descrie grupuri de tineri inactivi, de-a lungul trotuarelor, care îşi ambalează motorul, pun muzică rap la maximum. Cinematografele sunt interzise, la fel şi întâlnirile cu fete. Puterea înţelege că există o problemă dar nu realizează dimensiunea nemulţumirii, în special a celor tineri, din care 40% sunt şomeri. Or, creşterea şomajului a dus la accentuarea violenţei în rândul tinerilor tinerilor, la destrămarea familiilor, numărul celibatarilor s-a accentuat ca şi cel al persoanelor care trăiesc sub pragul de sărăcie, într-unul din statele arabe cele mai prospere din lume.
Asemenea vecinilor lor, saudiţii cer locuri de muncă, locuinţe, educaţie dar mai cer ceva. După răsturnarea lui Saddam Hussein în Irak, în 2003, ei cer o schimbare politică în modul lor de viaţă, prin petiţii semnate de sute de militanţi şi reprezentanţi din lumea profesională, bărbaţi, femei, sunniţi, şiiţi şi ismaeliţi. Partizanii reformei cer regelui Abdallah o Adunare consultativă aleasă, în locul Consiliului consultativ compus din 120 de membri numiţi, moştenire de la regele Fahd.
Fără ziarişti
Ţară aliată puterilor occidentale, Arabia Saudită nu acordă viză turistică, singurii străini admişi în regat fiind oamenii de afaceri şi lucrătorii imigranţi sau musulmanii care fac pelerinaj la Mecca. Autorităţile acordă vize pentru familiile străinilor rezidenţi în ţară dar nu şi celor pe ale căror paşapoarte figurează ştampila statului evreu. Iar ziariştii nu primesc viză de intrare în regat.
Mana petrolului
Saudiţii domnesc peste lumea petrolului, asupra lumii musulmane şi încearcă să îşi asigure supremaţia politică în lumea arabă, scăpând de valul revoluţiilor care afectează vecinii, mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi. Arabia Saudită, care domneşte ca lider în peninsula arabică şi în Orientul Mijlociu, îşi desfăşoară toată energia pentru a-şi menţine poziţia, puterea sa bazându-se pe trei piloni fundamentali. Petrolul a făcut din regatul saudit ceea ce este şi a redistribuit cărţile geopolitice în lumea modernă, a făcut din petromonarhiile din Golf noi centre diplomatice majore. Arabia saudită deţine 25% din rezervele mondiale de petrol şi este al doilea producător planetar, după Rusia. Membru fondator al OPEC, Riadul domneşte peste petrolul mondial şi joacă un rol major în fixarea preţului aurului negru. Dar, această supremaţie ar putea fi afectată de recenta exploatare mondială a gazului de şist iar SUA, clientul saudiţilor, au anunţat voinţa lor de a deveni independente din punct de vedere energetic. Recent, Arabia Saudită a făcut declaraţii critice faţă de politica externă a preşedintelui Obama în Orientul Mijlociu şi a refuzat un loc în Consiliul de Securitate.
Arabia Saudită domneşte încă asupra lumii musulmane, regele Abdullah fiind „gardianul locurilor sfinte ale islamului”, Mecca şi Medina. Pentru a înţelege Arabia Saudită de astăzi, trebuie explicată alianţa din 1744 între un şef de trib numit Mohammed ben Saoud, ce controla mica oază Dariya, în centrul peninsulei şi un imam, Mohammed ben Abdelwahhab, care predica pentru o revenire la valorile fundamentale ale islamului. Abdelwahhab a dat numele wahhabismului, un islam rigorist care este religia oficială a regatului saudit. Ei s-au aliat cu alţi şefi de trib sau au supus şefii mai recalcitranţi şi au unificat o mare parte a ţării până la preluarea locurilor sfinte Mecca şi Medina de către succesorii lor, în 1806. Abdelaziz ben Abderahmane al-Saoud a fondat regatul Arabiei Saudite moderne în 1932, după 30 de ani de războaie şi alianţe cu alte triburi. El este tatăl tuturor suveranilor saudiţi care i-au succedat până în prezent. A avut 42 de soţii care i-au dat 53 de fii şi 36 de fete. Pentru moştenitorii lui Abdel AzizaAl-Saoud se apropie ora adevărului. De la dispariţia fondatorului regatului saudit modern, în 1953, puterea a revenit succesiv fiilor săi consideraţi cei mai capabili prin regula succesiunii adelfice, adică pe orizontală, până la epuizarea generaţiei. Dispariţia în mai puţin de un an a doi prinţi moştenitori, Sultan şi Nayef, este preludiul unei noi redistribuiri a cărţilor. Vârsta îşi spune cuvântul şi nepoţii lui Abdel Aziz al-Saoud sunt gata să intre în cursă.
Femeile, sub tutelă
Fetele pot practica sportul în şcolile din Arabia Saudită. Ştirea a făcut înconjurul lumii, fiind o premieră în această monarhie dintre cele mai conservatoare din lume. Este unul din recentele gesturi din cadrul unei serii de reforme ce vizează acordarea de drepturi femeilor. Desigur, activităţile sportive pentru fete vor avea loc cu respectarea shariei, legea islamică, ele trebuie să respecte codurile vestimentare „de decenţă”. Decizia are loc la un an după ce două atlete saudite au avut permisiunea de a participa la Jocurile Olimpice, eveniment fără precedent.
În ce priveşte permisul de conducere pentru femei, subiectul naşte polemică. Sâmbătă, 26 octombrie, trebuia să fie ziua unei mari mobilizări pentru a susţine dreptul de a conduce maşina dar numai un mic număr de militante au participat la acţiune, presiunea autorităţilor fiind extrem de puternică. Arabia saudită are restricţiile cele mai severe din lume în ce priveşte femeile. Potrivit legii, femeile saudite trebuie să aibă tutori pe toată viaţa. Nu sunt autorizate să voteze la alegerile municipale dar regele Abdullah a anunţat că interdicţia va fi ridicată din 2015. El a încercat să implementeze reforme care adesea sunt primite cu ostilitate. În 2009 a creat prima universitate mixtă iar în acest an a numit 30 de femei, primele care fac parte din Choura consultativă a Consiliului monarhiei, o instanţă care nu are dreptul de a legifera dar consiliază guvernul asupra politicii generale a ţării. Deşi cu diplome, sauditele nu au dreptul să pledeze în tribunale. Dacă în plan social familia regală a făcut câteva concesii, nu este cazul în politică, unde regii şi prinţii nu vor să cedeze.
Asasinat la Riad
Regele Faysal al Arabiei Saudite a fost asasinat la Riad de unul dintre nepoţii săi, prinţul Faysal ibn Musad, la 25 martie 1975. El a murit în urma rănilor provocate de gloanţe şi a fost înlocuit rapid de fratele său, prinţul Khaled, care a fost proclamat rege.
Viaţa secretă a prinţilor
Numărul exact al membrilor familei al-Saoud nu este cunoscut, fiind secret de stat. Evaluată la şapte mii, din care patru mii bărbaţi, familia regală a devenit o adevărată clasă socială. O clasă privilegiată, a cărei putere financiară este considerabilă şi are un mod de viaţă în general ostentativ. Membrii familiei regale saudite primesc sume păstrate secrete şi un tânăr prinţ de rang mediu primeşte o indemnizaţie lunară plecând de la 100.000 dolari. Suma creşte cu vârsta şi sarcinile familiei. Când se căsătoreşte beneficiază de o sumă pentru construirea reşedinţei. Prinţesele primesc aceleaşi avantaje. Este suficientă o scrisoare adresată regelui pentru a solicita un ajutor financiar excepţional, cererea fiind foarte rar respinsă.
Un prinţ de 40 de ani şi de rang mediu poate avea o locuinţă în Riad, alta la Djedda, o „tabără” (grup de corturi sau caravane, în general dotate cu tot confortul) în Nadjd, un platou deşertic unde pot petrece weekendurile iarna, un apartament la Paris sau Londra şi o locuinţă în Spania. Un parc cu o duzină de maşini pentru uz personal cu nelipsitele Mercedes 300 sau 600 sau un prestigios BMW 735 şi cel puţin una sau două Toyota sau Nissan 4×4, pentru transportul copiilor şi al guvernantelor filipineze. Maşina personală are în general o placă de înmatriculare ornată cu emblema saudită – un palmier în mijlocul a două săbii încrucişate. Regele fondator a cerut prinţilor să stea departe de afaceri dar după moartea regelui Faysal, care a fost ultimul obstacol în calea afacerilor, aproape toţi prinţii, mari şi mici, s-au lansat în activităţi comerciale, averile unora dintre ei numărând zeci de miliarde de dolari şi mulţi au căpătat reputaţia de rechini ai finanţelor.
Curtea regală este centrul afacerilor şi în ultimii ani a devenit o etapă obligatorie pentru cele mai mari contracte. După 1985, nici un contract important, civil sau militar, nu a fost semnat în regat fără a fi implicat anturajul regal.
Droguri, sex şi rock
Într-o telegramă incendiară dezvăluită de WikiLeaks, diplomaţi americani descriu o lume a sexului, drogurilor şi rock’n roll-ului în spatele manifestărilor oficiale de pietate a regalităţii saudite. Oficiali de la consulatul american din Jeddah descriu în detaliu o petrecere de Halloween, organizată de un membru al familiei regale care a trecut peste tabu-urile islamice ale ţării. Alcoolul şi prostituatele erau din abundenţă în spatele porţilor vilelor bine păzite. La fel şi cocaina şi haşişul. Petrecerile secrete palpitante au loc în regat cu aprobarea suveranului dar sunt rezervate doar celor bogaţi. Peste 150 de persoane participau la acea serbare mondenă, fiind siguri că acoperirea regală garanta că poliţia stă deoparte.
Prinţesa adulteră
Londra a acordat azil politic unei prinţese saudite ce risca pedeapsa cu moartea în ţara sa. Prinţesa, provenită dintr-o familie saudită foarte bogată, s-a întâlnit cu amantul britanic, care nu era musulman, într-un sejur la Londra. Fiind însărcinată, ea a revenit pentru a naşte în Marea Britanie şi după plecarea din Arabia Saudită, familia sa şi soţul au rupt orice legătură cu ea. În regatul saudit, adulterul este pasibil de pedeapa capitală, potrivit principiilor wahhabiste. Nepoată a regelui fondator, Sara Bint Talal ibn Abdel Aziz al- Saoud a cerut azil, o premieră pentru un membru al familiei regale saudite. Divorţată, prinţesa de 38 de ani trăieşte la Londra, unde s-a instalat în 2007, alături de copii, după o dispută misterioasă cu tatăl ei, prinţul Talal ibn Abdel Aziz al-Saoud.
